„Încins, mijlocul să vă fie,
Și-aprinsă, a voastră, făclie!
Să fiți ca niște oameni care
Stau și-și așteaptă, cu răbdare,
Stăpânul ce s-a dus la nuntă.
Ei, cu atenție, ascultă,
Spre a-i putea deschide-n dată,
Stăpânului, când o să bată.
Ferice de-acei robi, pe care,
De veghe stând, în așteptare,
Stăpânul are să-i găsească!
Vă spun că o să-i răsplătească:
Pe-aceia-i va pofti în casă
Și-i va sluji, chiar el, la masă.
Dacă la straja-a doua apare –
Sau chiar la straja următoare –
Pe cel pe care-o să-l găsească
Veghind, are să-l răsplătească.
Dacă stăpânul casei știe,
Ceasul, la care va să vie
Hoțul, el este pregătit
Și nu se lasă jefuit.
Și voi, mereu, gata să fiți,
Că-n ceasu-n care nu gândiți,
Veni-va Fiul omului!
Vegheați, în așteptarea Lui!”
Petru a zis, către Iisus:
„Doamne, Tu, pentru noi, ai spus
Această pildă, sau voiești,
Prin ea, la toți, să Te gândești?”
Domnul răspunse: „Cine-i, oare,
Ispravnicu-nțelept, pe care,
Stăpânul are să-l așeze,
Peste-ai săi robi, ca să-i vegheze,
Să le dea hrana rânduită,
Mereu, la vremea potrivită?
Ferice de robul acel,
Care-i găsit făcând la fel,
La-ntoarcerea stăpânului!
Adevărat vă spun, că lui,
Cinste, să-i dea, stăpânul are,
Și îl va pune, cel mai mare,
Peste întreaga-i avuție.
Dar vai și-amar are să fie,
De robul care se gândește:
„Stăpânul meu mai zăbovește;
Încă nu vine”, și pe toate
Slugile sale, le va bate,
Mâncând apoi și bând, cu sete,
Până când are să se-mbete.
Stăpânul robului acel
Veni-va, când nu știe el
Și, în bucăți, îl va tăia.
Soarta, pe care-o va avea,
Va fi asemenea celor
Necredincioși, în lucrul lor.
Robul, cari voia i-a știut
Stăpânului, dar n-a făcut
Așa precum el a dorit,
Are să fie pedepsit,
Cu multe lovituri. Cel care
N-a cunoscut ce voie are
Stăpânul, iar, în ce-a făcut,
E vrednic de a fi bătut,
Puține lovituri, primește,
Neștiutor căci se vădește.
Celui ce mult îi este dat,
De multe fi-va întrebat;
Cui i se-ncredințează mult,
I se va cere și mai mult.”
„Foc, pe pământ, Eu am venit,
Ca să arunc. Ce am dorit,
Este ca el să fie-aprins,
Pe al pământului cuprins.
Am un botez și, ne-apărat,
Cu el, voi fi Eu, botezat.
Și mult doresc să se-mplinească.
Poate că mulți au să gândească,
Cum că de-aceea, aici, sânt,
Să aduc pacea, pe pământ.
Dar Eu vă spun: greșesc cei care
Gândesc așa, căci dezbinare
Adus-am. Deci, să țineți minte
Că, de acuma, înainte,
Dacă-ntr-o casă-s cinci aflați,
Trei au să fie dezbinați
În contra celor doi, iar ei
Vor fi-mpotriva celor trei.
Tatăl, în contra fiului,
Iar fiu-n contra tatălui,
Au să se afle dezbinați.
Cât despre mame, să aflați,
Că-n contra fiicelor fi-vor,
Iar ele-n contra mamelor.
Soacra-mpotrivă o să-i fie
Nurorii, care o să vie
Și împotrivă – veți vedea –
Că, soacrei sale, o să-i stea.”
El a mai zis, noroadelor:
„De câte ori vedeți un nor,
Că se ridică la apus,
Voi, de îndată, ați și spus:
„Ploaia veni-va imediat”,
Și chiar așa s-a întâmplat.
Când suflă, de la miazăzi,
Vântul, gândiți: „În astă zi,
Mare zăduf are să vie”,
Și chiar așa are să fie.
Fățarnicilor ce sunteți!
Voi, fața cerului, puteți,
În orice clipă, s-o citiți,
Dar vremea, n-o deosebiți?
Oare de ce, nu încercați,
Ca singuri, drept, să judecați?
Iată ce-i bine ca să faci:
Cu-al tău pârâș, să te împaci,
Cât încă, ești, pe drum, cu el;
Să nu te dea omul acel,
Cumva, pe mâna judelui,
Și-acesta, temnicerului,
Apoi, să te încredințeze,
Și-n urmă, să te-ntemnițeze,
Pentru că-ți spun, adevărat,
Că nu vei fi eliberat,
Decât când ai să-napoiezi
Tot ceea ce îi datorezi.”
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
