Iisus le zise: „Vă spun Eu:
De L-ați avea Tată, pe Mine,
Atuncea, M-ați iubi și-ați ține
La ce v-am spus, pentru că Eu
Ieșit-am de la Dumnezeu,
Și-n lumea voastră am sosit;
Nu de la Mine am venit,
Ci sunt aici – cum v-am mai zis –
Pentru că Domnul M-a trimis.
De ce, vorbirea-Mi, nu puteți
Să o-nțelegeți? Hai, spuneți!
Nu știți! Atuncea, vă spun Eu:
Căci n-ascultați cuvântul Meu!
Nu Dumnezeu vă este Tată,
Ci diavolul, pentru că, iată,
Că voi, cu toții, vă siliți,
Ca poftele, să-i împliniți.
El, ucigaș, s-a arătat,
De la-nceput și nu a stat
În adevăr, fiindcă-n el
Nu este adevăr, defel.
Întotdeauna, când mințește,
Din ale sale doar, vorbește.
În acest fel, ni se arată
Că este al minciunii tată.
Iar Eu, care-adevărul spun,
N-am fost crezut și nu sunt bun.
Dar cine, dintre voi toți, poate
A dovedi, că am păcate,
Când, adevăr spun? Cum nu vreți,
Atuncea, ca să Mă credeți?
Cel care e din Dumnezeu,
Ascult-al Său cuvânt, mereu.
Voi, însă, n-ascultați, defel,
Pentru că nu sunteți din El.”
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
