Toma, sau Geamănul numit,
N-a fost prezent, când a venit
Iisus, iar el nu L-a văzut.
Toma – și el – parte-a făcut,
Dintre cei doișpe. Când i-au spus
Ceilalți, „Văzut-am pe Iisus!”,
El zise: „De nu voi vedea
Mâinile Lui, iar – mâna mea –
N-am să o pun, în coasta Lui,
Și dacă-n urma cuiului,
Din palma Sa – degetul meu –
Nu am să-l pun, n-am să cred eu!”
De la această întâmplare,
S-au scurs opt zile, după care,
Discipolii s-au adunat,
Din nou. Și Toma s-a aflat,
Cu ei, atunci. Pe când ședeau,
Închiși în casă, și-așteptau,
Deodată, S-a ivit Iisus
Și, „Pace vouă!”, El le-a spus.
Apoi, pe Toma, l-a chemat
Și, mâinile, i-a arătat,
Zicând: „În palme, să-Mi privești!
Cu degetul, să pipăiești,
Ca să simți urma cuiului!
Adă-ți dar mâna, să o pui
În coasta Mea și, credincios,
Fii Tomo, nu necredincios!”
Toma răspunse: „Domnul meu!
Domnul și Dumnezeul meu!”
„Tomo, pentru că M-ai văzut”–
I-a zis Iisus – „tu M-ai crezut.
Ferice zic, celui ce crede
Acestea, chiar de nu le vede!”
Semne, mulțime, a făcut
Iisus, dar nu tot s-a trecut,
În carte. Însă, ce aveți,
S-a scris, pentru ca să puteți
A crede voi, cum că Iisus
Este Hristos, care – de sus –
Venit-a, că e viu mereu,
Că Îi e Fiu lui Dumnezeu.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
