Mai fost-a invitat, aici,
Iisus, cu ai Săi ucenici.
Când vinul, tot, s-a isprăvit,
A mers Maria și-a vorbit,
Cu al ei Fiu, deci, cu Iisus:
„Nu mai e vin!”, iar El a spus:
„Femeie, ascultă-Mă bine:
Ce am a face Eu, cu tine?
Al Meu ceas, încă, n-a venit!”
Mama, atunci, a poruncit,
La slugi: „Să ascultați, de El!”
Acolo, în locul acel,
Vreo șase vase se găseau –
De piatră – după cum cereau
Credințele israelite.
Pentru spălare, folosite,
Acele vase mari, erau.
Două, trei vedre trebuiau,
Spre a umplea, unul din ele.
„Cu apă, vasele acele,
Le umpleți!” – porunci Iisus.
Ei le umplură, până sus.
„Acum, din ele, să luați
Și, nunului, să bea, îi dați!” –
Iisus mai zise, slugilor.
Nunul – un bun cunoscător –
Gustând apa ce i s-a dat,
Care, în vin, s-a preschimbat –
De unde e, el n-avea știre
(Doar slugile) – chemă pe mire,
Zicând: „La masă, orișicine,
Pune vin bun. Lumea bea bine,
Iar mirele, abia apoi,
Dă vinul slab – deci, mai ‘napoi.
Dar tu, pe dos, ai procedat:
Vinul cel bun, tu l-ai păstrat,
Până târziu – precum vedem –
Și-abia acum, ni-l dai, să-l bem!”
În acest fel, au început
Minunile, ce le-a făcut
Iisus, în Cana Galileea.
Și-a arătat, în vremea ‘ceea,
Slava, iar ucenicii Lui,
Crezură-n Fiul omului.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
