Așa a zis Domnul pe care
Israel, Împărat, Îl are,
Precum și Răscumpărător
Și-apoi Domn al oștirilor:
„Eu sunt Întâiul, tot mereu,
Iar Cel din urmă sunt tot Eu.
Singurul Dumnezeu, Eu sânt
Nu mai sunt alții, pe pământ.
Vreo prorocie, oare, cine
A mai făcut, la fel ca Mine,
(Să vină, ca să Îmi vorbească!
Să vină, să Îmi dovedească!)
Din vremile ce au trecut,
De când Eu, oameni, am făcut?
Să le vestească tuturor,
Tot ce va fi în viitor!
Voi, teamă, să nu arătați!
De frică, să nu tremurați!
Dar oare, Eu nu v-am făcut,
Lucrul acest, de cunoscut,
Cu multă vreme înainte,
Ca să puteți lua aminte?
Voi, martori, Îmi sunteți, mereu!
Mai este un alt Dumnezeu?
Mai este altcineva, încă?
Nu! Nu cunosc, o altă Stâncă!”