După această întâmplare,
Domnul l-a pus la încercare
Pe-Avram. „Avrame!” – El îi spuse.
Îndată, „Iată-mă” – răspunse
Avram, iar Domnul a vorbit.
„Să iei pe fiul tău iubit –
Deci pe Isac; vă pregătiți,
Spre țara Moria porniți
Și când acolo poposești,
Vreau, pe Isac, să Mi-l jertfești,
Pentru că Eu așa socot,
Să Mi-l dai ardere de tot.”
Nici un cuvânt n-a spus, măcar,
Avram, ci, șeaua, pe măgar,
O puse-a doua zi, în zori.
Luă, cu el, doi slujitori,
Și pe Isac. Au mai luat
Lemne de foc și au plecat
Spre locul ce le-a fost vestit.
A treia zi, când a privit,
Avram, în fața sa, în zare,
Recunoscu, din depărtare,
Locul ales de Dumnezeu.
A zis slugilor sale: „Eu
Și cu Isac, o să plecăm,
Pentru că vrem să ne-nchinăm
Lui Dumnezeu, iar voi veți sta
Aici și ne veți aștepta.”
Avram puse lemnele toate,
La fiul său, Isac, în spate;
Apoi, luă cuțit și focul
Și o porniră înspre locul
Care-i fusese arătat.
Atunci Isac l-a întrebat:
„Tată!” „Ce e?” – Avram a spus.
„Iată că toate le-am adus –
Și foc și lemne. Negreșit,
De mielul ce va fi jertfit,
Se pare că noi am uitat?”
„Copile, nu fi-ngrijorat,
Ci-n Domnu-ncrezători să fim –
Un miel, ne dă El, să-l jertfim.”
Sosind la locul cel ales
De Dumnezeu, ei au purces
Ca să zidească un altar.
Avram a pus lemnele, iar
De-asupra lor, a așezat
Pe fiul său, și l-a legat.
Când s-a întins după cuțit,
Din cer, un înger i-a vorbit:
„Să nu pui mâna pe băiat,
Căci știu acum, cu-adevărat,
Că tu te temi de Dumnezeu
Și că ai să-L asculți mereu.
Pe al tău fiu – văzut-am bine –
Nu l-ai cruțat tu, pentru Mine.”
Avram ochii și-a ridicat
Și-n urma lui a observat
Că un berbec e încâlcit
În mărăcini; el l-a jertfit
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
