Seamă luați dar, bine, voi,
Ca vorbele deșarte-apoi,
Să nu vă-nșele, căci se știe,
Că a lui Dumnezeu mânie,
Cade pe cei ne-ascultători.
De-aceea, fiți prevăzători
Și nu vă întovărășiți,
Cu cei pe cari, astfel, îi știți.
Odinioară, voi erați
În întuneric, dar azi, stați –
În Domnul nostru – în lumină,
Liberi fiind, de orice vină.
Deci, ca niște copii umblați,
Cari ai luminii sunt, dragi frați.
Iată ce roade au fost date,
De-astă lumină: bunătate,
Neprihănire, după care,
Doar adevărul, loc, își are.
E datoria orișicui,
Să facă voia Domnului;
De-aceea, vreau să cercetați
Ceea ce-i place Lui, dragi frați.
Vreau să evite fiecare,
Lucrările neroditoare,
Ale-ntunericului; voi,
Doar, osândiți-le apoi.
Este rușine să rostesc
Tot, ce-n ascuns, ei săvârșesc.
Aceste lucruri, făptuite,
Sunt, de lumină, osândite
Și fără nici o îndoială,
O să le deie la iveală,
Pentru că doar lumina poate,
Să le dezvăluie, pe toate.
De-aceea zic: „Deșteaptă-te
Tu, care dormi, și scoală-te,
Dintre cei morți, căci luminat,
Vei fi tu, de Hristos, îndat’.”
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
