Căci Dumnezeu a socotit,
Precum că este potrivit,
Ca toată plinătatea-n El
Să locuiască și astfel –
Prin El – apoi, să facă pace,
Spre a putea ca să împace,
Cu Sine, toate câte sânt
În ceruri sus, sau pe pământ,
Căci pace, a putut aduce,
Prin sângele ce-a curs, pe cruce.
Iată, pe voi cari, bunăoară,
Străini erați, odinioară,
Vrăjmași prin gândurile-acele,
Prin ale voastre fapte rele,
Acuma, El v-a împăcat,
Cu Sine și, iertări, v-a dat,
Prin al Său trup de carne-apoi –
Prin moartea Sa – pentru ca voi,
Drept sfinți să vă înfățișați,
În fața Lui – dragii mei frați –
Lipsiți de orice meteahană,
Fără vreo vină sau prihană.
Acum, voi trebuie să știți
Ca să rămâneți neclintiți,
Pe mai departe, așezați
Și pe credință-ntemeiați,
Fără a pierde – dragii mei –
Nădejdea Evangheliei,
Care v-a fost împărtășită –
Când fost-a propovăduită
Făpturilor de pe pământ –
Și-al ei slujbaș, eu – Pavel – sânt.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
