La Gabaon, Domnu-a venit
Și într-un vis, El i-a vorbit:
„Cere-Mi, acum, tot ce dorești,
Căci negreșit, ai să primești.”
Solomon zise: „Ne-ncetat,
Bunăvoință-ai arătat
Față de David – tatăl meu –
Căci el, în fața Ta, mereu,
Credincioșie a vădit
Și inima și-a curățit.
Un fiu, în urmă, Tu i-ai dat
Și-n locul său l-ai așezat,
Pe al lui scaun de domnie,
Așa precum, astăzi, se știe.
Doamne, acum – pe robul Tău –
L-ai așezat în locul său.
Eu sunt un tânăr – ai văzut –
Neîncercat, nepriceput.
M-ai așezat, astfel, mai mare,
Peste poporul Tău, cel care
E-atât de mult, încât nu poate
Nimeni, acum, a-l mai socoate.
Un lucru numai, îmi doresc:
Ajută-mă să dobândesc
O inimă mai pricepută,
Prin care poate fi făcută
O judecată, în popor,
În pricinile tuturor.
O inimă, vrea robul Tău,
Ca astfel, binele, de rău,
Să poată să-l deosebească
Și-al Tău popor, să-l cârmuiască!”
Această cerere, făcută
De Solomon, a fost plăcută
În fața Domnului, iar El
A glăsuit în acest fel:
„O inimă, tu Mi-ai cerut,
Dar iată, pentru că n-ai vrut
Nici viață lungă și nici bani,
Nici moarte pentru-ai tăi dușmani,
Voi face după cum dorești:
Pricepere ai să primești,
Așa cum nimeni n-a avut
‘Nainte de-a te fi născut
Și cum, asemeni, nimenea –
Vreodată – nu va mai avea.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
