Aceia cari, să lupte, vor,
În jocurile obștilor,
Atuncea când, cu toți se-adună –
Vor ști, mereu, să se supună,
La tot felul de înfrânări
Și tot felul de încercări.
Tot ce vor face, e legat,
De premiul care va fi dat,
Căci toți cei care se adună,
Nădăjduiesc la o cunună;
Însă, așa cum se vădește,
Cununa lor se veștejește.
Lucrul pe cari îl facem noi,
Aduce o cunună-apoi,
Care, nicicând, nu se-ofilește,
Căci veșnică, se dovedește.
Eu fug, dar nu ca și cel care
Aleargă numai la-ntâmplare,
Căci eu, atuncea când alerg,
Cunosc, prea bine, unde merg.
Mă lupt cu pumnul, dar nu sânt
Ca și cel cari lovește-n vânt.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
