Dar toate-acestea, date, sânt,
Numai de către-Acel Duh Sfânt,
Care, în parte, dăruiește,
La fiecare, cum voiește.”
„Este un singur trup, în care,
Se află multe mădulare,
Căci mădularele acele,
Numai un trup, formează ele.
Deci, fraților, neîndoios,
La fel este și cu Hristos.
După cum știți, dragii mei frați,
De-un Duh, am fost noi, botezați,
Chemați fiind ca să venim
Și-un singur trup s-alcătuim –
Fie Iudei sau Greci, cu stare
De robi sau slobozi. Fiecare,
Dintre acei care-s chemați,
De-un singur Duh, sunt, adăpați.
Deci, trupul nu e, așadar,
Numai un singur mădular;
Ci mădulare sunt mai multe,
Și știu, de-un singur Duh, s-asculte.
Dacă piciorul zice: „Eu,
Nu-s mână, deci nu-i trupul meu”,
Aceasta va-nsemna că el
Nu este din trupul acel?
Dacă urechea ar putea
Să spună, de asemenea:
„Pentru că ochi nu sunt, nici eu
Nu sunt, acum, în trupul meu”,
Prin acest fapt, se dovedește
Că nu, în trup, ea se găsește?
Dar vreau să vă întreb, pe voi:
Dacă întregul trup apoi,
Ar fi doar ochi – loc – unde oare,
Atunci, auzul își mai are?
Când tot, auz doar, se vădește,
Mirosul unde se găsește?