Obadia 1:1-21

Aceasta este profeția lui Obadia. Despre Edom, Dumnezeu care se numește Iahve, spune astfel: „Am auzit o veste. Cel care a lansat-o este Iahve; și a fost trimis un mesager printre popoare ca să o transmită. Ea conține următorul mesaj: Sculați-vă și (haideți) să mergem ca să organizăm un război împotriva Edomului! Să știi că te voi face mic între (celelalte) popoare; și vei fi cel mai desconsiderat dintre ele. Ți se va întâmpla așa pentru că mândria inimii tale te-a făcut să te rătăcești. Tu locuiești în crăpăturile stâncilor și guvernezi de la (mare) înălțime. Acest fapt te-a făcut să îți zici în tine însuți: «Cine mă va arunca la nivelul pământului?» Dar Iahve îți spune: «Chiar dacă ai (putea) locui la aceeași înălțime la care zboară vulturul și chiar dacă ți-ai așeza cuibul între stele, Eu tot te voi arunca jos și de acolo!» Vai, cât vei fi de ruinat! Dacă ar fi intrat în teritoriul tău niște hoți sau niște jefuitori care acționează noaptea, oare ar fi luat de la tine mai mult decât ar fi putut (transporta)? Sau dacă ar fi venit la tine niște oameni să îți culeagă via, oare nu ar fi lăsat ei (necules) niciun strugure? Vai ce se întâmplă cu Esau! El este analizat cu cea mai mare atenție pentru a i se descoperi comorile! Toți aliații tăi te-au determinat să te retragi până la frontieră. Chiar prietenii tăi te-au înșelat și te-au dominat! Cei care se hrăneau din pâinea ta, ți-au pus capcane pe care tu le-ai ignorat… Iahve (îți) vorbește astfel: «Oare nu voi distruge în acea zi pe cei înțelepți din Edom și pe cei din muntele lui Esau care au o remarcabilă capacitate de înțelegere? Să știi, Teman, că oamenii tăi foarte curajoși vor fi speriați – pentru ca toți cei care trăiesc pe muntele lui Esau să moară în masacru. Din cauza violenței pe care ai manifestat-o față de fratele tău – Iacov – vei fi acoperit de rușine și vei fi distrus pentru totdeauna. Ți se va întâmpla așa pentru că în ziua în care străinii îi luau averea, intrau (în forță) pe porțile lui și trăgeau la sorți pentru Ierusalim, te manifestai și tu exact ca unul dintre ei! Și totuși, tu nu trebuia să te uiți mulțumit de ce se întâmplă fratelui tău în ziua în care era distrus. Nu trebuia să te bucuri de omorârea urmașilor lui Iuda și nu trebuia să vorbești cu aroganță (împotriva lor) în ziua în care ei au fost în mare dificultate. Nu trebuia să intri pe porțile poporului Meu în acea zi în care era distrus și nici să te bucuri de dezastrul pe care îl suporta el atunci. Nu trebuia să îi iei bogățiile în ziua masacrării lui. Nu trebuia să stai la intersecțiile drumurilor ca să omori pe cei care fugeau; și nici nu trebuia să predai dușmanului pe cei care scăpaseră din dezastrul asediului. Să știi că ziua lui Iahve este aproape pentru toate popoarele. Ți se va face exact așa cum ai făcut și tu altora; și faptele tale se vor întoarce împotriva capului tău!» Voi, cei care locuiți pe sfântul Meu munte, ați băut paharul mâniei (Mele). Dar tot așa se va întâmpla și cu toate celelalte popoare care îl vor bea pentru eternitate! Ele vor sorbi din el și vor dispărea ca atunci când nu ar fi existat niciodată! Dar salvarea va fi pe muntele Sionului. Acolo va fi sfințenie; iar familia (lărgită a) lui Iacov își va recupera posesiunile. Urmașii lui Iacov vor fi un foc; și poporul format din descendenții lui va fi o flacără. Dar urmașii lui Esau vor fi ca paiele pe care le vor aprinde; iar focul le va consuma. Iahve vă asigură că astfel nu va mai rămâne niciunul dintre cei care provin din Esau! Cei care locuiesc în Sud, vor fi stăpâni pe muntele lui Esau; iar cei din câmpie vor guverna țara filistenilor. Vor fi stăpâni în același timp în teritoriile lui Efraim și în ale Samariei; iar Beniamin va fi stăpânul Galaadului. Dar prizonierii de război ai armatei urmașilor lui Israel vor fi proprietarii și administratorii țării canaaniților până la Sarepta. Captivii care provin din Ierusalim și care sunt (acum) la Sefarad, vor guverna orașele de la Sud. Eliberatorii se vor urca pe muntele Sionului ca să judece muntele lui Esau. Dar regatul va fi al lui Iahve!”