Marcu 15:1-47

În dimineața care a urmat acelei nopți, liderii preoților au organizat un consiliu la care au participat bătrânii poporului, experții în lege(a mozaică) și toți ceilalți care formau Sinedriu. În urma acestui consiliu, L-au legat pe Isus și L-au trimis așa la Pilat. Acesta L-a întrebat pe Isus: „Ești Tu Regele iudeilor?” Isus i-a răspuns: „Da, exact cum spui!” Liderii preoților prezentau multe acuzații împotriva lui Isus. Pilat L-a întrebat: „Vezi câte acuzații au formulat ei împotriva Ta? Nu răspunzi nimic la ele?” Dar Isus nu a mai oferit niciun răspuns, fapt care l-a surprins pe Pilat. Cu ocazia fiecărei sărbători a Paștelor, Pilat obișnuia să grațieze un deținut; iar poporul decidea cine va fi acela. Unul dintre cei închiși se numea Baraba. În complicitate cu alții, el comisese o crimă în timpul unei revolte. Mulțimea de oameni care se adunase, a solicitat lui Pilat să îi facă din nou o ofertă de grațiere. Pilat le-a zis: „Doriți grațierea Regelui iudeilor?” A pus această întrebare înțelegând că, de fapt, liderii preoților i-L predaseră pe Isus pentru că Îl invidiau. Tot ei au determinat mulțimea de oameni să ceară lui Pilat grațierea lui Baraba. Vorbindu-le din nou, Pilat le-a zis: „Atunci ce doriți să fac cu Acela pe care Îl numiți «Regele Iudeilor»?” Ei au strigat din nou: „Crucifică-L!” Pilat i-a întrebat: „Ce rele a făcut?” Ei au răspuns, scandând și mai intens: „Crucifică-L!” Pilat a ales să satisfacă cererea acelei mulțimi de oameni; și astfel a acceptat să Îl grațieze pe Baraba. Iar cu privire la Isus, el a decis să fie crucificat după ce a ordonat să fie bătut cu nuiele. Soldații din subordinea lui Pilat L-au dus pe Isus în curtea fortăreței guvernatorului, unde s-a adunat toată compania lor. Acolo L-au îmbrăcat cu o haină care avea culoarea roșu aprins. Au făcut o coroană împletind spini și I-au pus-o pe cap. Apoi au început să Îi zică: „Salutare, Regele Iudeilor!” În acest timp, Îl loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau și îngenuncheau în fața Lui ca și când I s-ar fi închinat… După ce L-au ridiculizat astfel, L-au dezbrăcat de acea haină roșie. Apoi L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus la locul de execuție prin crucificare. Mergând spre acel loc, au întâlnit un om care se întorcea de la câmp. El a fost obligat să transporte crucea lui Isus până la locul de execuție. Acel om se numea Simon din Cirena și era tatăl lui Alexandru și al lui Ruf. Isus a fost dus la locul numit „Golgota”. Această denumire se traduce prin „Locul Craniului”. Executorii I-au dat lui Isus să bea vin amestecat cu un anestezic făcut din plante; dar El l-a refuzat. După ce L-au crucificat, au tras la sorți pentru ca fiecare să știe ce să ia din hainele Lui. Când L-au crucificat, era ora nouă dimineața. Deasupra Lui I se scrisese motivul condamnării la moarte prin crucificare: „Regele Iudeilor”. Împreună cu Isus fuseseră crucificați încă doi tâlhari – unul la dreapta și celălalt la stânga Lui. [Astfel s-a întâmplat exact ce prevestise Scriptura care zisese: „El a fost pus între cei păcătoși.”] Cei care treceau prin zonă, Îl ridiculizau dând din cap și zicând: „Aha! Tu ai pretins că dărâmi Templul și că în trei zile îl reconstruiești?! Dacă Te consideri atât de capabil, salvează-Te acum și coboară de pe cruce!” Liderii preoților împreună cu experții legii mozaice Îl ridiculizau și ei, zicând: „Nu este capabil să Se salveze pe El, dar a avut pretenția că «i-a salvat» pe alții! El Se crede Cristos, Regele lui Israel. Dacă este adevărat, să ne demonstreze coborând acum de pe cruce; și vom crede că a spus adevărul!” Chiar și cei crucificați împreună cu El Îl ridiculizau. În a șasea oră a zilei s-a făcut întuneric în toată țara aproximativ trei ore; apoi Isus a strigat cu voce tare: „Eli, Eli, lama sabactani?!”, cuvinte care înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai abandonat?!” Cei care asistau la ce se întâmpla, au zis: „Îl strigă pe Ilie.” Unul dintre ei a înmuiat un burete în oțet și I l-a dat lui Isus să bea din vârful unei trestii, zicând: „Să vedem acum dacă va veni Ilie să Îl dea jos de pe cruce!” Dar Isus a scos un sunet de mare intensitate și apoi a murit. Atunci perdeaua din Templu s-a rupt în două bucăți de sus până jos. Când a văzut cum murise Isus, centurionul care condusese execuția, a zis: „Sunt convins acum că acest om era Fiul lui Dumnezeu.” Erau acolo în zonă și niște femei; dar priveau de la distanță la ce se întâmpla. Între cele venite acolo era Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov cel tânăr și a lui Iose – și Salome. Acestea merseseră împreună cu Isus prin zona Galileeii și Îl slujiseră. Iar acum, împreună cu ele, veniseră multe alte femei la Ierusalim. Se înserase. A doua zi, evreii făceau pregătiri în vederea respectării Sabatului. În acele circumstanțe, Iosif din Arimateea care era un membru remarcabil al Sinedriului și care aștepta apariția Regatului lui Dumnezeu, a avut curajul să meargă în audiență la Pilat. Acolo el a cerut aprobarea să înmormânteze corpul lui Isus. Pilat a fost surprins să afle că Isus murise atât de repede. A chemat un centurion care i-a confirmat moartea lui Isus. Apoi a fost de acord ca Iosif să ia corpul lui Isus de pe cruce. După ce l-a coborât, l-a înfășurat cu o pânză subțire de in pe care o cumpărase. Apoi l-a băgat într-un mormânt săpat în stâncă și a rostogolit o piatră pe care a pus-o la intrarea în el. Maria Magdalena și Maria – mama lui Iose – au văzut unde a fost pus corpul lui Isus.