Matei 27:1-25

Dimineața devreme, toți liderii preoților și bătrânii poporului au decis organizarea unui consiliu pentru a definitiva planul cu privire la omorârea lui Isus. După ce L-au legat, L-au dus și L-au predat guvernatorului Pilat din Pont. Atunci Iuda, trădătorul, când a constatat că Isus fusese condamnat la moarte, a regretat ce făcuse. Apoi a adus înapoi cele treizeci de monede de argint și le-a dat liderilor preoților și bătrânilor, zicând: „Am păcătuit; pentru că am trădat un Om căruia I se va vărsa sângele fără să fie vinovat!” Ei au răspuns: „Nu ne interesează. Este propria ta decizie!” Iuda a aruncat aceste monede de argint în templu și apoi s-a spânzurat. Liderii preoților au adunat banii de argint și au zis: „Nu ne putem permite să îi punem în cutia cu donații pentru templu, pentru că reprezintă contravaloarea unei vieți omenești…” După ce s-au consultat, au cumpărat cu acei bani „Grădina Olarului”, pentru a fi folosită ca cimitir pentru înmormântarea celor care nu erau evrei. Acest fapt a făcut ca acea grădină să se numească până astăzi „Grădina sângelui”. Astfel s-a întâmplat exact cum a fost prezis prin intermediul profetului Ieremia, care zisese: „Au luat cele treizeci de monede de argint – suma evaluării făcute de poporul Israel – și le-au folosit pentru (a cumpăra) «Grădina Olarului», cum îmi spusese Iahve.” Isus a fost prezentat în fața guvernatorului. Acesta L-a întrebat: „Ești Tu Regele iudeilor?” Isus i-a răspuns: „Da! Sunt!” Dar nu a răspuns nimic la acuzațiile liderilor preoților și ale bătrânilor. Atunci Pilat I-a zis: „Nu auzi de câte lucruri Te acuză ei?” Isus nu a mai pronunțat ca răspuns nici măcar un cuvânt. Acest fapt l-a făcut pe guvernator să rămână foarte surprins. La fiecare sărbătorire a Paștelor, guvernatorul obișnuia să elibereze un deținut – cel pe care îl doreau oamenii din societatea iudaică. Atunci exista în închisoare un deținut notoriu numit Baraba. În timp ce erau ei adunați, Pilat le-a zis: „Pe care doriți să vi-l eliberez: pe Baraba, sau pe Isus care Se numește (și) Cristos?” El știa că Isus îi fusese predat din invidia celor care i L-au adus. În timp ce stătea pe scaunul de judecător, Pilat a primit un mesaj de la soția lui, care îi spunea: „Să nu te implici deloc în acest caz. Ține cont de faptul că ai de-a face cu un om corect; și din cauza Lui, noaptea trecută, am avut un coșmar în vis.” Liderii preoților și bătrânii (evreilor) au convins mulțimea de oameni să ceară eliberarea lui Baraba și omorârea lui Isus. Guvernatorul a vorbit, zicând: „Pe care dintre cei doi vreți să îl pun în libertate?” Ei au răspuns: „Pe Baraba!” Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus care Se numește (și) Cristos?” Ei au răspuns: „Să fie crucificat!” Guvernatorul a zis: „Dar ce rău a comis?” Ei au început să strige și mai tare: „Să fie crucificat!” Când a constatat că nu se rezolvă nimic și că agitația crește, Pilat a luat apă, și-a spălat mâinile în public și a zis: „Eu sunt nevinovat în legătură cu omorârea acestui om corect! Este problema voastră, pentru care vă asumați răspunderea.” Atunci au strigat toți: „Acceptăm ca noi și copiii noștri să fim responsabili de vărsarea sângelui Lui!”

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Matei 27:1-25