Adoni-Țedec – regele Ierusalimului – a auzit că Iosua cucerise orașul Ai și că îl distrusese total, că procedase cu el și cu regele acestuia ca în cazul Ierihonului și al regelui lui și că locuitorii Ghivonului puteau să trăiască acolo pentru că ratificaseră un legământ care le asigura pacea cu Israel. Atunci i-a fost frică, pentru că Ghivon era un oraș mare. El avea mărimea orașelor regale (din acea vreme). Era chiar mai mare decât Ai; și luptătorii lui erau curajoși. Adoni-Țedec – regele Ierusalimului – le-a trimis un mesaj următorilor regi: lui Hoham – regele Hebronului, lui Piram – regele Iarmutului, lui Iafia – regele Lachișului și lui Debir – regele Eglonului. Prin intermediul acestui mesaj, el le spunea: „Veniți și ajutați-mă să atac Ghivonul, pentru că a făcut pace cu Iosua și cu israelienii!” Cei cinci regi ai amoriților, adică regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachișului și regele Eglonului, s-au unit; și venind împreună cu toată armata lor, și-au stabilit tabăra lângă Ghivon. Apoi au început lupta împotriva lui. Atunci ghivoniții au plecat la Iosua care era în tabăra de la Ghilgal; și i-au solicitat ajutorul, zicând: „Nu-i abandona pe slujitorii tăi! Grăbește-te și salvează-ne! Ajută-ne; pentru că toți regii amoriți care locuiesc în regiunea muntoasă s-au unit să lupte împotriva noastră!” Iosua a plecat din Ghilgal, mergând în fața întregii armate și a tuturor luptătorilor remarcabili. Iahve i-a spus lui Iosua: „Să nu îți fie frică de ei; pentru că ți i-am dat pe toți; și niciunul nu va putea să ți se opună!” După ce a plecat de la Ghilgal și a mers toată noaptea, Iosua a organizat un atac surprinzător împotriva lor. Iahve i-a făcut să intre în panică în fața lui Israel care i-a învins; și a obținut astfel o mare victorie la Ghivon. Israelienii i-au urmărit pe drumul care conduce la Bet-Horon. I-au distrus pe drum până la Azeca și până la Macheda. În timp ce fugeau din fața lui Israel pe drumul care conducea de la Bet-Horon spre Azeca, Iahve a făcut să cadă din cer peste ei niște pietre mari de grindină; și astfel, au murit. Cei care au fost distruși de pietrele grindinei, au fost mai mulți decât aceia pe care israelienii îi omorâseră cu sabia. În ziua în care Iahve i-a făcut pe amoriți să fie învinși de Israel, Iosua a vorbit înaintea lui Iahve, zicând în prezența poporului Israel: „Soare, rămâi acolo unde ești acum: deasupra Ghivonului; iar tu, lună, rămâi deasupra văii Aialon.” Astfel, soarele nu a mai avansat din acel loc, iar luna s-a oprit – până când poporul (israelian) s-a răzbunat pe dușmanii lui. Oare nu este scris acest lucru și în Cartea lui Iașar? Soarele a rămas nemișcat în mijlocul cerului și nu s-a grăbit să apună aproape o zi. Nu a mai fost nicio zi ca aceea – nici înainte, nici după aceea – în care Iahve să fi aprobat o cerere ca aceasta vreunui om. S-a întâmplat așa pentru că Iahve lupta pentru Israel. Apoi Iosua și armata lui Israel s-au întors în tabăra de la Ghilgal.