YouVersion
Pictograma căutare

Judecători 7:1-22

Judecători 7:1-22 BVA

Ierub-Baal – adică Ghedeon – s-a sculat dimineața devreme împreună cu tot poporul care era cu el. Au plecat și și-au stabilit tabăra lângă izvorul Harod. Tabăra lui Midian era la nord de ei, în vale, spre dealul Moreh. Iahve i-a zis lui Ghedeon: „Oamenii care au venit cu tine, sunt prea mulți pentru ca Eu să fac pe Midian să ajungă în mâinile lor. Este posibil ca Israel să se laude ulterior; și să pretindă că nu Eu l-am eliberat, ci că s-a eliberat singur. Din această cauză, fă acum în auzul oamenilor următorul anunț: «Cine este fricos și se teme, să se întoarcă și să se depărteze de muntele Ghilad!»” În urma acestui anunț, s-au întors douăzeci și două de mii de oameni; și astfel au rămas (doar) zece mii. Iahve i-a zis din nou lui Ghedeon: „Oamenii care au rămas, sunt încă prea mulți! Coboară-i la ape; și acolo ți-i voi alege! Acela despre care îți voi spune să meargă cu tine, va merge; iar toți aceia despre care îți voi spune să nu meargă cu tine, nu vor merge!” Ghedeon i-a dus pe oameni la apă; și Iahve i-a zis: „Pe cei care vor sorbi apa cu limba ca un câine, să îi separi de toți aceia care se vor apleca pe genunchi ca să o bea!” Numărul celor care au sorbit apa cu limba, a fost de trei sute de bărbați. Restul poporului, atunci când a băut apă, s-a aplecat pe genunchi. Iahve i-a zis lui Ghedeon: „Vă voi elibera (doar) cu cei trei sute de bărbați care au sorbit din apă ca un câine; și îi voi face pe midianiți să ajungă la discreția ta! Toți ceilalți oameni să plece acasă!” După ce poporul (care trebuia să rămână) și-a luat proviziile și goarnele în mâini, Ghedeon i-a trimis pe toți ceilalți israelieni acasă. Apoi, Ghedeon s-a încurajat împreună cu cei trei sute de oameni. Tabăra lui Midian era în vale, în dreptul lui. Chiar în acea noapte, Iahve i-a zis lui Ghedeon: „Scoală-te și atacă tabăra; pentru că am dat-o în mâinile tale! Dacă ți-e frică să o ataci, du-te cu slujitorul tău numit Pura! Să asculți ce vor vorbi ei; pentru că astfel vei fi încurajat apoi să îi ataci!” Atunci Ghedeon și cu Pura – slujitorul lui – au înaintat până la locul unde stăteau cei care își făceau serviciul de gardă pentru tabără. Midianiții, Amaleciții și popoarele din Est erau răspândiți în vale, ca o mulțime de lăcuste. Cămilele lor erau imposibil de numărat: ca particulele care formează nisipul de pe malul mării. Când a ajuns Ghedeon acolo, a văzut un om care îi povestea un vis prietenului lui. El zicea: „Am avut un vis în care am văzut că o turtă de orz se rostogolea în tabăra midianiților. A ajuns până la cort și l-a lovit violent. Acesta a căzut răsturnându-se cu partea de sus în jos! Și așa a fost distrus cortul!” Prietenul lui i-a răspuns: „Aceasta nu este altceva decât sabia lui Ghedeon – fiul israelianului Ioaș! Înseamnă că Dumnezeu a făcut ca midianiți împreună cu toată armata lor să fie învinși de el!” După ce a auzit Ghedeon relatarea acelui vis și interpretarea lui, s-a închinat și s-a întors în tabăra lui Israel. El le-a zis: „Sculați-vă; pentru că Iahve v-a dat în mâini armata lui Midian!” A împărțit pe cei trei sute de oameni în trei grupuri. Apoi a dat fiecăruia câte o goarnă și niște ulcioare goale cu torțe în ele. El le-a zis: „Să vă uitați la mine și să faceți ce voi face eu! Când voi ajunge la capătul taberei, să mă imitați! Atunci când eu și cei care vor fi cu mine vom suna din goarne, să sunați și voi din ale voastre în jurul întregii tabere; și să ziceți: «Pentru Iahve și pentru Ghedeon!»” Ghedeon și cei o sută de bărbați care erau cu el, au ajuns la capătul taberei la începutul serviciul de gardă de la mijlocul nopții, chiar când se schimbau gărzile. Atunci au început să sune din goarne și să spargă ulcioarele pe care le aveau în mâini. Toate cele trei grupuri (de israelieni) au sunat din goarne și au spart ulcioarele. Au apucat de torțe cu mâna stângă, în timp ce țineau goarnele în mâna dreaptă, ca să sune cu ele. Apoi au strigat: „Sabia lui Iahve și sabia lui Ghedeon!” Fiecare (israelian) rămăsese la locul lui în jurul taberei (midianiților). Și toți cei din tabără au început să alerge, să țipe și să fugă. Atunci când cei trei sute de bărbați au sunat din goarne, Iahve a făcut ca cei adunați în acea tabără, să se omoare între ei. Armata a fugit spre Bet-Șita, aproape de Țerera, lângă limita teritorială de la Abel-Mehola, spre Tabat.