Evrei 3:7-19

Astfel, noi să luăm în considerare mesajul Spiritului Sfânt care zice: „Dacă auziți astăzi vocea Lui, nu vă «împietriți» inimile ca în ziua în care v-ați revoltat (împotriva Mea) în timp ce erați testați în deșert. Acolo, strămoșii voștri M-au provocat; și le-am demonstrat apoi în patruzeci de ani ce pot Eu să fac. Am fost deranjat văzând comportamentul oamenilor din acea generație; și am zis: «Ei permanent au ignorat metodele Mele; și astfel s-au înșelat singuri!». Atunci M-am mâniat și am jurat, zicând: «Aceștia nu vor beneficia niciodată de odihna Mea!»” Deci fiți atenți, fraților, ca niciunul dintre voi să nu aibă o inimă rea și necredincioasă care să vă separe de Dumnezeul care este viu. Ci încurajați-vă unul pe altul în fiecare zi, atât timp cât se mai poate spune „Astăzi”; pentru ca niciunul dintre voi să nu fie înșelat de păcat și apoi să devină „împietrit”. Noi vom putea beneficia de tot ce are Cristos, doar dacă vom păstra până la sfârșit încrederea pe care am avut-o la început. Așa spune și Scriptura: „Dacă auziți astăzi vocea Lui, nu vă împietriți inimile ca atunci când v-ați revoltat (împotriva lui Dumnezeu)!” Cine sunt aceia care s-au revoltat după ce auziseră vocea lui Dumnezeu? Nu sunt oare chiar cei care fuseseră scoși din Egipt prin intermediul lui Moise? Cine au fost cei care L-au indispus pe Dumnezeu patruzeci de ani? Nu au fost oare tocmai cei care păcătuiseră și care au fost înmormântați în deșert? Și despre cine a vorbit Dumnezeu când a jurat zicând că nu vor intra în odihna Lui? Desigur, El se referea la cei care nu L-au ascultat! Deci este evident că nu au putut să intre din cauza necredinței lor.