2 Samuel 24:1-25

Mânia lui Iahve s-a declanșat încă o dată împotriva lui Israel; și l-a provocat pe David împotriva lor, spunându-i: „Du-te și fă recensământul celor din teritoriul (poporu)lui (numit) Israel și al celor din teritoriul (poporului) numit Iuda!” Regele le-a zis lui Ioab și conducătorilor armatei care erau cu el: „Mergeți prin teritoriul tuturor triburilor lui Israel – de la cel locuit de urmașii lui Dan până la Beer-Șeba – și faceți recensământul poporului, ca să știu la cât a ajuns numărul (bărbaților) lui!” Dar Ioab i-a zis regelui: „Dumnezeul tău care se numește Iahve să înmulțească poporul de o sută de ori mai mult; și doresc ca stăpânul meu – regele – să considere că acest lucrul nu este suficient! Totuși, de ce dorește regele – care este stăpânul meu – să facă acest recensământ?” Dar porunca regelui dată lui Ioab și conducătorilor armatei nu s-a modificat. Atunci Ioab și conducătorii armatei au plecat de la rege ca să facă recensământul oamenilor din poporul Israel. După ce au traversat Iordanul, și-au stabilit tabăra la Aroer – la sudul orașului – în mijlocul unei văi înguste. Apoi au traversat teritoriul numit Gad și s-au deplasat spre Iazer. Au ajuns în Ghilad și în teritoriul lui Tahtim-Hodși; apoi au mers la Dan-Iaan și prin vecinătățile acestuia până înspre Sidon. Au ajuns până la orașul Tir și în toate orașele hiviților, ale canaaniților, îndreptându-se spre Beer-Șeba, în partea de sud a teritoriului numit Iuda. Au parcurs astfel toată țara; și după nouă luni și douăzeci de zile, s-au întors la Ierusalim. Ioab i-a dat regelui numărul bărbaților care formau poporul. În (teritoriul numit mai târziu) Israel erau opt sute de mii de bărbați apți pentru război; iar în (cel numit ulterior) Iuda – cinci sute de mii de bărbați. După ce a făcut acest recensământ al poporului, David a simțit reproșuri în conștiința lui. El I-a zis lui Iahve: „Am comis un mare păcat prin ce am făcut! Dar acum, Doamne, Te rog să ierți păcatul sclavului Tău; pentru că am lucrat total ca un nebun!” În următoarea dimineață, atunci când David s-a trezit, Cuvântul lui Iahve a venit la profetul Gad – cel care primea viziuni pentru David – și i-a zis: „Du-te și spune-i lui David: «Așa vorbește Iahve: ‘Îți prezint trei dezastre! Alege unul dintre ele; și te voi lovi cu acela!’»” Gad a venit la David și l-a anunțat, spunându-i: „Ce alegi? Șapte ani de foamete în țară, trei luni în timpul cărora să fugi din fața dușmanilor tăi în timp ce ei te vor urmări, sau trei zile în timpul cărora să fie în țară o epidemie? Acum, gândește-te și decide ce trebuie să răspund Celui care m-a trimis!” David i-a răspuns lui Gad: „Sunt într-o mare încurcătură! Mai bine să fim pedepsiți direct de mâna lui Iahve – pentru că mila Lui este nelimitată – decât să ajung la discreția oamenilor!” Iahve a trimis o epidemie în Israel. Ea a acționat începând din acea dimineață și până la expirarea timpului stabilit. Din teritoriile locuite de urmașii lui Dan și până la Beer-Șeba, au murit șaptezeci de mii de oameni din popor. În timp ce îngerul stătea cu mâna întinsă spre Ierusalim și îl distrugea, Iahve a regretat faptul că se întâmpla acel dezastru; și i-a zis îngerului care distrugea poporul: „Suficient! Retrage-ți mâna!” Îngerul lui Iahve era lângă terenul agricol al iebusitului Aravna. Când a văzut îngerul care lovea poporul, David I-a zis lui Iahve: „Este deja un lucru știut de toți: că eu sunt cel care a păcătuit! Eu am comis păcatul! Dar oare ce au făcut aceste oi? Te rog, fă ca mâna Ta să acționeze numai împotriva mea și împotriva familiei mele!” Gad a venit la David în acea zi; și i-a zis: „Du-te și construiește-I lui Iahve un altar pe terenul agricol al iebusitului Aravna!” David s-a dus și a făcut exact cum îi poruncise Iahve prin Gad. Aravna s-a uitat; și i-a văzut atât pe rege cât și pe slujitorii lui venind spre el. Atunci a ieșit din acel teren și s-a aplecat cu fața spre pământ înaintea regelui. El l-a întrebat: „De ce a venit stăpânul meu – regele – la slujitorul lui?” David i-a răspuns: „Doresc să îți cumpăr acest teren, ca să construiesc aici un altar (dedicat) lui Iahve; și astfel să înceteze dezastrul care a venit împotriva poporului.” Aravna, i-a zis lui David: „Stăpânul meu – regele – poate să își aducă animale și să le sacrifice așa cum dorește. Aici sunt și boii care vor fi arși integral; iar uneltele de treierat și jugul pot fi folosite ca lemne. Aravna le va dona pe toate acestea regelui!” Apoi a mai zis: „Doresc ca Dumnezeul tău care se numește Iahve, să te primească!” Dar regele i-a zis lui Aravna: „Nu așa! Vreau să cumpăr toate acestea de la tine. Îți voi plăti pentru ele! Nu voi aduce lui Iahve – Stăpânului meu – arderi integrale care să nu mă coste nimic!” Astfel, David a cumpărat terenul și boii cu cincizeci de șecheli de argint. Apoi David a construit acolo un altar (închinat) lui Iahve; și I-a adus arderi integrale și sacrificii de pace. Iahve a răspuns rugăciunilor făcute pentru țară; și astfel a fost oprit dezastrul care venise peste Israel.