Atunci, Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui. Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înțelepte. Cele nesăbuite nu au luat cu ele și ulei atunci când și-au luat candelele, dar cele înțelepte, alături de candele, au luat cu ele și ulei în vase. Mirele întârzia, astfel că ele au ațipit toate și au adormit.
La miezul nopții a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!“. Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat și și-au pregătit candelele. Cele nesăbuite le-au zis celor înțelepte: „Dați-ne și nouă din uleiul vostru, pentru că ni se sting candelele!“. Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: „Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă! Duceți-vă, mai degrabă, la cei ce vând ulei și cumpărați-vă!“.
În timp ce se duceau să cumpere ulei, a venit mirele. Cele ce erau pregătite au intrat la nuntă împreună cu el, iar ușa a fost închisă. Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!“. Dar el, răspunzând, a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc“.
Prin urmare, vegheați! Căci nu știți nici ziua, nici ora când vine Fiul Omului.
Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într-o călătorie, și-a chemat sclavii și le-a încredințat averile lui. Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, cel ce primise cinci talanți s-a dus și a făcut negustorie cu ei și a câștigat alți cinci. Tot așa, cel ce primise doi a câștigat și el alți doi. Dar cel ce primise unul s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo argintul stăpânului său.
După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit și a început să-și încheie socotelile cu ei. Cel ce primise cinci talanți s-a apropiat și a adus încă cinci talanți, zicând: „Stăpâne, mi-ai încredințat cinci talanți. Iată, am mai câștigat încă cinci!“. Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!“.
S-a apropiat apoi și cel ce primise doi talanți și a zis: „Stăpâne, mi-ai încredințat doi talanți. Iată, am mai câștigat doi!“. Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!“.
S-a apropiat și cel ce primise un talant și a zis: „Stăpâne, am știut că ești un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat, așa că mi-a fost teamă și m-am dus să-ți ascund talantul în pământ. Iată aici talantul tău!“. Stăpânul lui, răspunzând, i-a zis: „Sclav rău și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că adun de unde n-am împrăștiat? Atunci trebuia ca tu să-mi fi dat arginții la bancheri, pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu.
Așadar, luați-i talantul și dați-i-l celui ce are zece talanți. Căci celui ce are i se va da și va avea din belșug, însă de la cel ce n-are se va lua chiar și ce are. Iar pe sclavul acela nefolositor, alungați-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!“.