Matei 17:14-27

Când au ajuns la mulțime, un om s-a apropiat de El, a îngenuncheat înaintea Lui și I-a zis: ‒ Doamne, ai milă de fiul meu, căci este epileptic și suferă cumplit! Cade adesea în foc și adesea în apă! L-am adus la ucenicii Tăi, dar n-au putut să-l vindece. Isus, răspunzând, a zis: ‒ O, generație necredincioasă și pervertită! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai îngădui? Aduceți-l aici la Mine! Isus a mustrat demonul, iar acesta a ieșit din el. Și băiatul a fost vindecat chiar în ceasul acela. Atunci ucenicii s-au dus deoparte la Isus și au zis: ‒ Noi de ce n-am putut să-l alungăm? El le-a răspuns: ‒ Din cauza puținei voastre credințe. Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință cât un bob de muștar, ați zice acestui munte: „Mută-te de aici, acolo!“, iar el s-ar muta. Nimic nu v-ar fi imposibil! Dar acest fel de demoni nu iese decât prin rugăciune și post. În timp ce erau adunați în Galileea, Isus le-a zis: „Fiul Omului urmează să fie dat în mâinile oamenilor. Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va fi înviat“. Ei s-au întristat foarte tare. Când au ajuns în Capernaum, au venit la Petru cei ce încasau cele două drahme pentru Templu și l-au întrebat: ‒ Învățătorul vostru nu plătește cele două drahme pentru Templu? El le-a răspuns: ‒ Ba da. Când Petru a intrat în casă, Isus i-a luat-o înainte, zicând: ‒ Ce crezi, Simone? De la cine strâng regii pământului tributuri sau taxe? De la fiii lor sau de la străini? Petru I-a răspuns: ‒ De la străini. Isus i-a zis: ‒ Așadar, fiii sunt scutiți. Totuși, ca să nu-i facem să se împiedice, du-te la mare, aruncă undița și trage afară primul pește care va veni. Când îi vei deschide gura, vei găsi un stater. Ia-l și dă-li-l lor pentru Mine și pentru tine.