YouVersion
Pictograma căutare

Luca 9:51-62

Luca 9:51-62 NTR

Când s-a apropiat vremea în care avea să fie luat la Cer, Și-a îndreptat hotărât fața să meargă la Ierusalim. A trimis înaintea Lui niște mesageri, care s-au dus și au intrat într-un sat al samaritenilor, ca să facă pregătirile pentru El. Dar aceștia nu L-au primit, pentru că Se îndrepta spre Ierusalim. Când au văzut acest lucru, Iacov și Ioan, ucenicii Lui, au zis: ‒ Doamne, vrei să spunem să se coboare foc din cer și să-i ardă, cum a făcut Ilie? Însă Isus, întorcându-Se, i-a mustrat și a zis: ‒ Nu știți de ce duh sunteți însuflețiți! Căci Fiul Omului n-a venit să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască! Apoi au plecat într-un alt sat. În timp ce mergeau pe drum, cineva I-a zis: ‒ Doamne, Te voi urma oriunde vei merge! Însă Isus i-a spus: ‒ Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului n-are unde-Și odihni capul. Altuia i-a zis: ‒ Urmează-Mă! Dar acela I-a răspuns: ‒ Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întâi să-l înmormântez pe tatăl meu. Dar Isus i-a zis: ‒ Lasă morții să-și înmormânteze morții, iar tu du-te și vestește Împărăția lui Dumnezeu! Un altul a zis: ‒ Te voi urma, Doamne, însă dă-mi voie mai întâi să-mi iau rămas bun de la cei din casa mea! Dar Isus i-a răspuns: ‒ Niciun om care pune mâna pe plug și se uită înapoi nu este potrivit pentru Împărăția lui Dumnezeu!