Luca 11:1-11

Într-o zi, Isus Se afla într-un loc oarecare și Se ruga. După ce a terminat, unul dintre ucenicii Lui I-a zis: ‒ Doamne, învață-ne să ne rugăm, așa cum i-a învățat și Ioan pe ucenicii lui! El le-a zis: ‒ Când vă rugați, să ziceți astfel: „Tatăl nostru Care ești în Ceruri, sfințească-se Numele Tău! Vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer, așa și pe pământ! Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă în fiecare zi! Și ne iartă nouă păcatele noastre, pentru că și noi iertăm oricui ne este dator! Și nu ne duce în ispită, ci scapă-ne de cel rău!“. Apoi le-a zis: ‒ Are cineva dintre voi vreun prieten la care să se ducă în miez de noapte și să-i spună: „Prietene, împrumută-mi trei pâini, pentru că a venit la mine, de pe drum, un prieten de-al meu și n-am nimic ce să-i pun pe masă!“, iar acesta să-i răspundă dinăuntru: „Nu mă deranja. Ușa este deja încuiată, iar copiii mei sunt cu mine în pat. Nu mă pot ridica să-ți dau“? Vă spun că, deși nu s-ar ridica să-i dea pentru că-i este prieten, totuși, ca să nu se facă de rușine, până la urmă tot se va ridica și-i va da orice are nevoie. Prin urmare, vă spun: cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide! Căci oricine cere primește; cel ce caută găsește, iar celui ce bate i se va deschide. Cine este tatăl acela dintre voi, care, atunci când fiul său îi cere o pâine, să-i dea în schimb o piatră, sau când îi cere un pește, să-i dea un șarpe în loc de pește