Geneza 27:19-29

Iacov i-a zis tatălui său: ‒ Sunt Esau, întâiul tău născut. Am făcut așa cum mi-ai spus. Te rog, ridică-te și vino să mănânci din vânatul meu, ca astfel sufletul tău să mă binecuvânteze! Isaac i-a zis fiului său: ‒ Cum de l-ai găsit așa de repede, fiule? El a răspuns: ‒ Pentru că DOMNUL, Dumnezeul tău, mi l-a scos în cale. Atunci Isaac i-a zis lui Iacov: ‒ Te rog, apropie-te ca să te simt, fiule! Ești tu oare fiul meu Esau, sau nu? Iacov s-a apropiat de Isaac, tatăl său, care l-a atins și a zis: „Vocea este a lui Iacov, dar mâinile sunt ale lui Esau“. Nu l-a recunoscut, pentru că mâinile lui erau păroase, la fel ca mâinile fratelui său Esau; așa că l-a binecuvântat. Isaac l-a întrebat: ‒ Ești tu într-adevăr fiul meu Esau? Iacov a răspuns: ‒ Da, eu sunt! Atunci Isaac a zis: ‒ Adu-mi să mănânc din vânatul fiului meu, pentru ca astfel sufletul meu să te binecuvânteze. Iacov i-a adus mâncarea, iar Isaac a mâncat. I-a adus și vin și a băut. Apoi tatăl său, Isaac, i-a zis: ‒ Te rog, apropie-te și dă-mi sărutare, fiule! El s-a apropiat și l-a sărutat. Isaac a simțit mirosul hainelor lui și l-a binecuvântat, zicând: „Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul câmpului pe care l-a binecuvântat DOMNUL. Dumnezeu să-ți dea din roua cerului și din grăsimea pământului; să-ți dea grâne și must din belșug. Popoare să-ți slujească și națiuni să se plece înaintea ta. Stăpânește peste frații tăi, și fiii mamei tale să se plece înaintea ta. Blestemați să fie cei care te vor blestema și binecuvântați să fie cei care te vor binecuvânta!“.