Faptele Apostolilor 7:1-21

Marele preot l-a întrebat: ‒ Așa stau lucrurile? El a răspuns: ‒ Frați și părinți, ascultați! Dumnezeul gloriei i S-a arătat tatălui nostru Avraam în timp ce era în Mesopotamia, înainte de a locui în Haran, și i-a zis: „Ieși din țara ta și dintre rudeniile tale și vino în țara pe care ți-o voi arăta!“. Atunci el a ieșit din țara caldeenilor și a locuit în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a mutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum, dar nu i-a dat în ea nicio moștenire, nici măcar o palmă de pământ, ci i-a promis că i-o va da ca proprietate lui și urmașilor lui, cu toate că nu avea niciun copil. Dumnezeu i-a spus că urmașii lui vor fi străini într-o țară străină, iar oamenii acelei țări îi vor subjuga și îi vor oprima timp de patru sute de ani. „Dar pe națiunea căreia îi vor sluji ei ca sclavi, o voi judeca Eu, a zis Dumnezeu, iar după aceea vor ieși de acolo și Îmi vor sluji Mie în locul acesta“. Apoi i-a dat legământul circumciziei. Astfel, când i s-a născut Isaac, Avraam l-a circumcis în ziua a opta; apoi Isaac l-a circumcis pe Iacov, și Iacov pe cei doisprezece patriarhi. Patriarhii, fiind invidioși pe Iosif, l-au vândut în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el și l-a scăpat din toate necazurile lui. El i-a dat har și înțelepciune în prezența lui Faraon, regele Egiptului, care l-a pus conducător peste Egipt și peste toată casa lui. A venit o foamete în întregul Egipt și în Canaan. Necazul era mare și strămoșii noștri nu găseau de mâncare. Iacov a auzit că în Egipt era grâu, așa că i-a trimis acolo pe strămoșii noștri pentru prima oară. Când s-au dus a doua oară, Iosif li s-a făcut cunoscut fraților săi, iar Faraon a aflat despre neamul lui Iosif. Apoi Iosif a trimis să fie chemat tatăl său Iacov, precum și întreaga familie, în număr de șaptezeci și cinci de suflete. Și, astfel, Iacov s-a dus în Egipt, unde atât el, cât și strămoșii noștri au murit. Au fost mutați în Șechem și puși în mormântul pe care Avraam îl cumpărase cu argint de la fiii lui Hamor, în Șechem. Cu cât se apropia vremea împlinirii promisiunii pe care Dumnezeu i-o făcuse lui Avraam, poporul creștea și se înmulțea tot mai mult în Egipt, până când peste Egipt s-a ridicat un alt „rege, care nu-l cunoscuse pe Iosif“. Acesta ne-a exploatat cu viclenie poporul și i-a chinuit pe strămoșii noștri, forțându-i să-și abandoneze copilașii, ca să nu mai trăiască. În vremea aceea s-a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit timp de trei luni în casa tatălui său, iar când a fost așezat la vedere, pe malul râului, l-a luat fata lui Faraon și l-a crescut ca pe propriul ei fiu.