Versete biblice populare din Matei 13

Partajează

Cel semănat cu sămânță în pământ bun este cel care aude și înțelege Cuvântul. El aduce într-adevăr rod și face – unul o sută, altul șaizeci și altul treizeci.

Cel semănat cu sămânță între spini este cel care aude Cuvântul, dar îngrijorările veacului și înșelăciunea bogăției înăbușă Cuvântul și devine neroditor.

Când cineva aude Cuvântul Împărăției și nu-l înțelege, vine Cel Rău și răpește ceea ce a fost semănat în inima lui. Acesta este cel semănat cu sămânță de-a lungul drumului.

Cel care a fost semănat cu sămânță în locuri pietroase este cel care aude Cuvântul și îl primește îndată cu bucurie. El nu are însă rădăcină în el, ci este vremelnic; când vine necazul sau persecuția din cauza Cuvântului, îndată se poticnește.

„Împărăția cerurilor este asemenea unei comori ascunse într-un ogor, pe care un om a găsit-o și o ascunde din nou. De bucuria ei, el se duce, vinde tot ce are și apoi cumpără ogorul acela.

Alte semințe, însă, au căzut în pământul cel bun și au dat rod: una o sută, alta șaizeci, alta treizeci.

Lăsați să crească împreună până la seceriș și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: Adunați mai întâi zizania și legați-o în snopi ca să fie arsă, iar grâul adunați-l în hambarul meu!»”