Versete biblice populare din Luca 3

Partajează

Când cu norodul a sfârșit De botezat, a și venit Iisus, în vale, la Iordan, Primind botezul lui Ioan. În timp ce se ruga Iisus, S-a deschis cerul, iar de sus, În chip trupesc, de porumbel, Duhul venit-a peste El Și-un glas, puternic, răspicat – Atunci – din cer, a cuvântat: „Tu Îmi ești Fiul prea iubit: Plăcere-n Tine, Mi-am găsit!”

„Botez, cu apă, v-am adus, Dar Cel care în urmă-mi vine, E mai puternic decât mine. Iar eu vă spun – luați aminte – Cureaua-I, de la-ncălțăminte, Să I-o dezleg, vrednic, nu sânt. Când va veni, cu Duhul Sfânt Și foc, are să vă boteze.

Vă spun, ca să aveți știință: Aduceți rod de pocăință! Să nu gândiți, ca un nebun, „Avram ni-e tată”, căci vă spun: Domnul, din aste pietre, vii, Pentru Avram, ridică fii.

Iată securea, fraților, La rădăcina pomilor, A fost înfiptă! Va cădea Acel pom, ce nu va avea Roadele bune – e tăiat Și-apoi, în foc, e aruncat!”

Astfel, Ioan a împlinit Tot ceea ce s-a prorocit. Despre Ioan, Isaia scrie: „Glasul ce strigă în pustie: „Pregătiți calea Domnului Și neteziți cărarea Lui! Oricare vale-i astupată Și orice culme-i nivelată; Căile strâmbe-s descâlcite Și vor fi drepte; netezite Fi-vor de-acum drumurile, Și-astfel, toate făpturile Au să privească, tot mereu, Iertarea de la Dumnezeu.”