Versete biblice populare din Isaia 42

Partajează

„Iată, Eu – Domnul – te-am luat, Pentru că Tu ești Cel chemat Și rânduit ca mântuire S-aduci pentru întreaga fire. De mână, am să Te iau Eu Și am să Te păzesc mereu, Căci Te voi pune legământ, Pentru popor, pe-acest pământ. Lumină ești, neamurilor, Să deschizi ochii orbilor, Să-i scoți pe cei ce sunt legați Fiind în temnițe-aruncați, Să-i scapi pe cei ce se vădesc Că-n întuneric locuiesc.

Eu am vorbit! Eu, Domnul sânt. Acesta-i Numele Meu sfânt Și niciodată, slava Mea Nu am să o dau altuia Și nici a Mea cinste nu vreau Ca idolilor să o dau.”

Priviți-L dar, pe Robul Meu, Pe care-L sprijinesc mereu. El e Alesul Meu, în care, Sufletul Meu plăcere, are. Din al Meu Duh, Eu am luat Și peste El, Eu am turnat. El va vesti neamurilor, Venirea judecății lor.

În drumul Său, atuncea când, O trestie, o să găsească, De-i frântă, nu o s-o zdrobească. De-un muc ce arde, nu Se-atinge, Pentru că El nu îl va stinge, Ci va vesti o judecată, Pe adevăr întemeiată. Nu va slăbi lucrare Sa, Fiindcă nu Se va lăsa Până când fi-va-nscăunată Dreptatea pe pământ și, iată, Nădăjduiesc în legea Lui Ostroavele pământului.”

Pe orbi, pe drumul neumblat – În urmă – îi călăuzesc, Căci am să îi povățuiesc Doar pe cărări necunoscute Care de ei n-au fost bătute. Le voi preface în lumină, Întunecimea cea deplină, Iar căile cele cotite Au să le fie netezite. Acestea am să le-mplinesc Și nu o să îi părăsesc.

„Ceea ce-ntâi a fost vestit, Iată că s-a și împlinit. De-aceea, vreau ca pentru voi, Să vestesc alte lucruri noi. Vi le voi spune dinainte, Ca astfel să luați aminte, Pentru că vi le-am arătat, Până când nu s-au întâmplat.