Vânt, drept sămânță, au avut
Atuncea când au semănat.
De-aceea, când – la secerat –
Oameni-aceia se adună,
Au să culeagă doar furtună.
Din grâu, nu vor avea un spic,
Căci nu va răsări nimic.
Ceea ce din pământ răsare,
Făină ca să dea, nu are.
Chiar de-ar ieși rodul făinii,
Au să-l mănânce doar străinii.