Versete biblice populare din Geneza 50

Partajează

Eu știu că voi ați încercat Să-mi faceți rău, dar a schimbat, Răul acela, Domnu-n bine, Atunci când m-a trimis pe mine, În țara Egiptenilor, Scăpând de moarte, un popor, Care în mare număr este.

Iosif, privind la frații săi, Le-a zis: „Fiți fără teamă! Eu Sunt oare-n loc de Dumnezeu?

Fiți fără teamă! De aceste, Vechi întâmplări, eu am uitat. De griji, acuma, ați scăpat, Pentru că eu vă voi hrăni, În vremea care va veni.” Iosif, astfel, i-a mângâiat Și-n inimi i-a îmbărbătat.

„Mergeți la Iosif și-l rugați: „Iartă-i, te rog, pe ai tăi frați – Iartă păcatul săvârșit, Răul ce ți-au pricinuit Robii acești ai Domnului Lui Iacov și-al familiei lui.” Iosif a izbucnit în plâns, Simțind că-n suflet i s-a strâns

Iosif le-a spus fraților lui: „Eu am să mor, dar Dumnezeu O să vă cerceteze. Eu Știu că se va-ngrijii de voi Și va aduce înapoi, Pe toți acei cari sunt ai voștri, În țara părinților noștri, Dată de Domnul lui Avram, Isac și Iacov. Iată, am

O rugăminte-acum, la voi: Când vă va duce înapoi Domnul, vă rog să nu uitați, Ca oasele-mi să le luați De-aici. Jurați-mi!” I-au jurat, Iar el – cu sufletu-mpăcat

A închis ochii și-a murit. Pe astă lume-a viețuit, O sută zece ani. Chemară Doctori, care-i îmbălsămară Trupul, iar frații l-au luat Și-ntr-un sicriu l-au așezat Pe Iosif – pe fratele lor – În țara Egiptenilor.