Iudei, din fire, suntem noi,
Nu niște păcătoși apoi,
Cari, dintre Neamuri, sunt veniți.
Totuși, pentru că bine știți,
Că omul nu e socotit
Prin fapte-a fi, neprihănit,
Ci doar prin faptul că și-a pus,
Credința, în Hristos Iisus,
Crezut-am în Hristos și noi
Pentru că vrem a fi apoi,
În felu-acesta, socotiți
În rând cu cei neprihăniți.
Neprihănire, ne-ndoios,
Dă doar credința în Hristos,
Căci nimeni nu e socotit,
A fi un om neprihănit,
Pe seama faptelor pe care
Legea-n puterea sa le are.