Versete biblice populare din Exodul 9

Partajează

Însă-n picioare te-am lăsat Să stai – deși n-ai ascultat – Doar ca să vezi ce tare-s Eu Și pentru ca Numele Meu, Pe tot pământu-a fi vestit!

Domnul, pe Moise, l-a chemat Și-n acest fel a cuvântat: „Te duci la Faraon și-i spui: „Ascultă vorba Domnului, Al Domnului Evreilor: „Să-l lași dar, pe al Meu popor, Ca să se ducă în pustie, Unde să Îmi slujească Mie.

Mâna, dacă Mi-aș fi întins, Cu ciumă ca să te lovesc – Pe tine, pe cei cari trăiesc În țară și supuși îți sânt – Ați fi pierit de pe pământ.

Simți-vei mâna Domnului, Asupra ta. Căci brațul Lui, Peste-a ta turmă se va-ntinde Și-ntregul câmp îl va cuprinde, Lovind măgari și cai și boi, Cămile și turme de oi. Cu ciumă o să le lovească Și are să le nimicească. Dar turmele lui Israel Vor fi păzite-atunci, de El; Căci Dumnezeu, seama, va ține, De ceea ce îi aparține Poporului Său – nici o vită, De ciumă, nu va fi lovită, Ci ale Egiptenilor Turme, atuncea, pieri-vor.”

Mâine, voi face ca să bată – Exact la acest ceas în care Eu îți vorbesc – o piatră mare. Iar piatra care o să vie, Atât de mare o să fie, Cum nu s-a pomenit vreodată, De când e țara-ntemeiată. S-adăpostești – te sfătuiesc – Turmele care se găsesc Pe câmp acum. Să intre-n casă Toți oamenii. Să nu mai iasă, La acel ceas, nimeni, afară, Pentru că iată, au să piară Oameni și vitele aflate Pe câmpuri, când piatra va bate.”

Cenușa fi-va preschimbată Într-o țărână ce va face – Pe oameni și pe dobitoace – S-apară niște bube rele. Beșici fierbinți, vor naște ele, Pe pielea animalelor Și-a tuturor oamenilor.” Atunci, cenușă au luat, Cei doi, și-au mers la împărat. Sub ochii Faraonului, Către înaltul cerului, Moise, cenușă, a zvârlit. Îndată, ea a devenit O plagă, care s-a întins Peste-al Egiptului cuprins. Pielea locuitorilor – Precum și-a animalelor – Cu bube rele, s-a spuzit. Acestea au pricinuit, Îndată, doar beșici fierbinți, Care-au născut mari suferinți.