„Eu plec pe calea cea pe care
Întreaga lume-a merge are.
Tu întărește-te, mereu,
Și om te-arată, fiul meu!
Păzește legea Domnului
Și umblă doar pe calea Lui.
Poruncile ce au fost date
Și-nvățăturile lăsate
De către-al nostru Dumnezeu,
Tu să le împlinești, mereu,
Așa precum ele-au fost spuse
Și-apoi, de Moise, au fost puse
În cartea legii lui, pe care,
Nouă ne-a dat-o, spre păstrare.
Dacă așa ai să trăiești,
În toate, ai să izbutești.
Așa să faci, iar Dumnezeu
Să împlinească – fiul meu –
Cuvântul care mi-a fost dat,
Mie, atunci când m-a chemat.
Ia seama și pricepe bine,
Cuvintele cari, pentru mine,
Le-a spus al nostru Dumnezeu:
„Dacă feciorii tăi, mereu,
La calea lor au să vegheze
Și vor căta să Mă urmeze
În toate câte au să vie,
Umblând doar în credincioșie –
Cu toată inima fiind
Și din tot sufletul dorind –
Atunci, să fii încredințat
Că nicicând nu vei fi lăsat,
Fără urmași cari să domnească
Și-n Israel, să-mpărățească.”