Népszerű bibliai igeversek innen: Luca 2

Megosztás

Astăzi, la David, în cetate, Un mare fapt s-a petrecut: Mântuitorul S-a născut! El este Domnul! E Hristos! A coborât – din ceruri – jos, Să se-ntrupeze pe pământ! Iată de ce, aici, eu sânt!

Dar îngerul a cuvântat: „Fiți fără teamă, căci sosesc, La voi, ca să vă-mpărtășesc O veste bună, ce-o să fie Prilej de mare bucurie, Pentru noroadele-ntristate!

„Slăvit fie Domnul, mereu, În locuri ce prea-nalte sânt! Pacea coboare pe pământ, Peste întreg cuprinsul lui, Între oamenii Domnului!”

Iisus creștea-n învățătură, Înțelepciune și statură, Plăcut fiind, de toți, mereu – De oameni și de Dumnezeu.

Spre a-L cunoaște, un semn vreau, Vouă, acuma, să vă dau: Un Prunc, găsi-veți, înfășat, În scutece-n iesle culcat.”

Niște păstori, pe câmp, erau, Căci noaptea, turmele-și păzeau, Făcând de strajă, ne-ncetat. Când îngerul s-a-nfățișat – Trimis din cer – păstorilor, A strălucit, în jurul lor, Lumina slavei Domnului. Păstorii, la vederea lui, De moarte, s-au înspăimântat