YouVersion Logo
Search Icon

San Mateo 9

9
Jun achi siquirinak ruch'acul nic'achoj roma ri Jesús
1Ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-e pa jun canoa y xebe c'a juc'an chic ruchi-ya', y xe'apon pa rutenemit ri Jesús. 2Y c'o jun achi ri can siquirinak ruch'acul, li'an-e chech jun ch'at, ri xc'uax-apo chech ri Jesús. Y cuando ri Jesús xerutzu' chi can quiyo'n-wi cánima riq'uin, ja xu'ij che ri achi siquirinak ruch'acul: Walc'ual, xcha' che. Tiquicot c'a awánima; ronojel ri amac xecoch'otaj (xecuyutaj).
3Y jec'o jujun chique ri maestros chi ri ley ri jec'o-apo chiri', xqui'ij-ka pa cánima chirij ri Jesús: Ri itzel achi re' can nu'on chi ja raja' ri Dios, roma nu'ij chi nucoch' (nucuy) mac. 4Pero ri Jesús can reta'n ri niquinojij pa cánima ri maestros ri', y ja' xu'ij chique: ¿Anchique roma ja ri itzel tak ex ri xinojij ch'anin? 5Roma xa ren yitiquier nin-en che ri jun achi re' chi nibin-e, ¿yitiquier como nin-ij che chuka' chi nincoch' (nincuy) rumac? ¿Anchique ni'ij rix? 6Cami c'a, chi rix nitemaj chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can c'o uchuk'a' wiq'uin chi nincoch' (nincuy) mac, titzu' c'a, xcha' raja'.
Y ja' cuando ri Jesús xu'ij che ri achi siquirinak ruch'acul: Nin-ij chawe: Cacataj, tac'uaj la ach'at y jat (cabin) chi'awocho, xuche'x roma ri Jesús.
7Y ri achi can ja' xcataj-e y xbe chirocho. 8Y cuando ri winak ri quimolon-apo-qui' chiri' xquitzu' chi ri achi xpa'e' y xbe, xquixi'j-qui', roma man jun mej (bey) quitz'eton chi nibanataj ta quiri'. Y chuka' xquiya' ruk'ij ri Dios, roma ruyo'n-pe ri jun nimalaj uchuk'a' chiquicojol ri winak.
Ri Jesús y Mateo
9Y cuando Jesús benak, xutzu' jun achi rubinan Mateo. Ri achi ri' ch'ocol chiri' y numol ri impuestos ri yetoj can. Ri Jesús xu'ij che: Quinatzeklebej.
Y raja' xcataj-pe ri anchi' ch'ocol-wi y xutzeklebej ri Jesús.
10Y cuando ri Jesús ch'ocol chuchi' mesa chiri' pa jay, je q'uiy chique ri moloy-impuestos y ch'aka chic winak ri ni'ix aj-mac chique, xech'oquie-apo chuchi' mesa, junan riq'uin ri Jesús y ri ru-discípulos. 11Y ri achi'a' fariseos yequitzu-apo, xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Anchique roma ri i-Maestro niwa' quiq'uin moloy tak impuestos y quiq'uin winak aj-mac?#Lc 15:1-2 xecha'.
12Pero cuando ri Jesús xuc'oxaj ri tzij ri niqui'ij ri achi'a' fariseos, xu'ij chique: Jun ri nik'oman man ja' ta ri je utz ri yeruk'omaj. Raja' yeruk'omaj ri yeyawaj. 13Y quiri' ren, roma ren man xipe ta chiquicanoxic winak ri choj rubanon quic'aslen chech ri Dios. Ren xipe chiquicanoxic ri can c'o quimac, chi niquiya' can quimac y niqui'en ri nrojo' ri Dios. Romari' man xe ta choj quiri' ti'ij-pe ri tzij; xa itemaj anchique ntel chi tzij ri nu'ij ri Dios:#Mt 12:7 Ren más nika chinuech chi rix nijoyowaj quiwech ri winak, que chech ri chicop ri ye'isuj chinuech.#Os 6:6
Jec'o yec'utun che ri Jesús anchique roma ru-discípulos man niqui'en ta ayunar
14Y ri ru-discípulos ri Juan Bautista xeloka riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Roj can kacha'on k'ij chi naka'an ayunar. Y quiri' chuka' niqui'en ri achi'a' fariseos. ¿Y anchique roma ri a-discípulos ret man quiri' ta niqui'en? xecha'.
15Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique ni'ij rix? ¿Utz como yebison ri je-banon invitar pa jun c'ulubic y niquimalij ri wa'in, y xa c'a c'o ri ala' ri xc'ule' chiquicojol? Man utz ta. Pero xtapon ri k'ij cuando ri ala' re' xtileses-e chiquicojol, c'ajari' xtiqui'en ayunar.
16Man jun winak nuretz-ka jun tziak c'ac'ac' chi nuc'ojoj (nut'is) jun tziak ri xa can tzia'k' chic. Roma ri tziak c'ac'ac' nuc'ol-ri' y nujic' ri tziak ri xa tzia'k' chic y más nuretz. 17Y quiri' chuka' man jun nuya-ka c'ac'ac' vino chupa jun tz'um yacbel-ya' ri xa ucusan chic. Roma xa quiri' ni'an, man utz ta; roma ri tz'um xa man nuyuk ta chic ri', ri tz'um nibojbo' (nichiquitaj) y niq'uis-e ri vino chupa. Y ri tz'um chuka' man jun chic xtic'atzin-wi. Pero chupa jun c'ac'ac' yacbel-ya' utz niyaquie' c'ac'ac' vino, roma ri tz'um ri' c'a nuyuk-ri' jabel y man nibojbo' (nichiquitaj) ta. Ri vino can utz niyaquie' chupa. Quiere' ri ejemplo ri xutzijoj ri Jesús.
Ri Jesús xu'on jun milagro riq'uin jun ixok y riq'uin jun xten caminak chic
18Y cuando ri Jesús nutzijoj ronojel ri', c'o jun achi ri yalan ruk'ij chiquicojol ri israelitas xbexuquie' chech y xu'ij: Ri numi'al c'aja' oc nicom, pero xa ret ne'aya' ak'a' pa ruwi', can nic'ase' chic pe, xcha' ri achi.
19Ri Jesús ja xcataj-e y junan quiq'uin ri ru-discípulos xquitzeklebej-e ri achi. 20Y c'o c'a jun ixok yawa' ri c'o yan cablajuj juna' nibin ruquiq'uiel y man nitane' ta. Raja' xunim-apo-ri' chirij ri Jesús, y xutz'om-apo juba' ruchi-rutziak ri Jesús. 21Roma ri ixok ri' can runojin-pe pa ránima: Xe ta riq'uin nintz'om-apo juba' ruchi-rutziak, nitane-ka nuyabil, ru'in pa ránima. 22Pero ri Jesús can xuna' y xtzu'n chirij y xu'ij che ri ixok ri': Numi'al, xacolotaj roma can xaya' awánima wiq'uin. Man chic cabison, xuche'x.
Y ri ixok ri' can ja' xtane' ruyabil.
23Y cuando ri Jesús ntoc-apo pa rocho ri achi ri c'o ruk'ij, xutzu' chi yech'ujlan y jec'o yan ri yek'ojman flautas. 24Xpe raja' xu'ij: Quixel-e, kojiya' can kayon, roma ri xten re' man caminak ta, xe niwer, xcha' chique ri winak.
Pero reje' xa xetze'n chirij ri Jesús, roma can quieta'n chi can caminak-wi ri xten. 25Y cuando ri winak je-elenak chic pe, ri Jesús xoc-apo pa jay anchi' c'o-wi ri xten caminak. Y xutz'om ruk'a' y ri xten xc'astaj chic pe. 26Ri xbanataj chiri', xbe rutzijol pa tak tenemit chupa ri rech-ulef ri'.
Ca'i' moy yec'achoj roma ri Jesús
27Y cuando ri Jesús xel-pe chiri', jec'o ca'i' moy xquitzeklebej-e y riq'uin quichuk'a' niqui'ij che: ¡Tajoyowaj kawech ret ri jat ru-familia can ri rey David! yecha'.
28Cuando ri Jesús xapon pa jay, ri ca'i' moy xe'apon chuka' riq'uin. Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Can ninimaj rix chi ren yitiquier nin-en chiwe chi c'o modo jixtzu'n? xcha' chique.
Y ri ca'i' moy ri' xqui'ij: Ja' Ajaf, nakanimaj, xecha' che.
29Xpe ri Jesús xuya' ruk'a' chuchi' tak quiwech chi je ca'i' y xu'ij chique: Roma rix ninimaj chi ren yitiquier nin-en chiwe chi jixtzu'n, can tibanataj c'a ri anche'l nirayij, xcha' chique.
30Y reje' can ja' xetzu'n. Pero ri Jesús yalan xuchelebej-e chique y xu'ij: Man titzijoj ri xbanataj iwiq'uin, chi quiri' man tiquic'oxaj ri ch'aka chic winak, xcha-e chique.
31Pero reje' can xe xe'el chiri' can ja' xquitzijoj-ka pa ronojel rech-ulef ri', ri xu'on ri Jesús quiq'uin.
Jun achi mem roma jun itzel espíritu nic'achoj roma ri Jesús
32Y cuando xe'el-pe ri je ca'i' achi'a' ri', jec'o xe'oc can riq'uin ri Jesús, quic'uan-apo jun achi mem; ri achi re' quiere' rubanon roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. 33Y cuando ri Jesús xulesaj-e ri itzel espíritu riq'uin ri achi, can ja' xch'o'n-pe ri achi. Y ri winak ri xquitzu' ri', xsatz quino'j (xsach quic'u'x) y xqui'ij: Man jun mej (bey) katz'eton chi quiere' yebanataj we' pa rech-ulef Israel, yecha'.
34Pero ri achi'a' fariseos niqui'ij chirij ri Jesús: Ja ri quijawal ri itzel tak espíritus ri niyo'n uchuk'a' che, romari' nitiquier yerulesaj itzel tak espíritus,#Mt 10:25; 12:24; Mr 3:22; Lc 11:15 yecha'.
Ri Jesús can nujoyowaj quiwech ri winak
35Y ri Jesús can pa ronojel nimalaj y cocoj tak tenemit napon-wi, y yerutijoj ri winak pa tak sinagogas, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak ri' chi niquic'oxaj rutzij ri Dios, y chuka' nutzijoj chique ri utzilaj rutzij ri Dios ri nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios. Y chuka' yec'achoj can q'uiy winak ri jalajoj rech yabil ntoc chique.#Mt 4:23; Mr 1:39; Lc 4:44 36Y cuando yalan winak xerutzu', xujoyowaj quiwech, roma can quiyon jec'o y quitalun-qui'; can anche'l niqui'en ri ovejas cuando man jun ri nichajin quichi.#1 R 22:17; 2 Cr 18:16; Zac 10:2; Mr 6:34 37Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Can ketzij-wi chi ri samaj richi nitzijos rutzij ri Dios, can q'uiy, pero ri samajel xa man je q'uiy ta. 38Romari' tic'utuj che ri Rajaf ri samaj, chi quierutaka-pe más samajel chiquicojol ri winak ri nic'atzin chi niquic'oxaj rutzij.#Lc 10:2

Currently Selected:

San Mateo 9: cakSS

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in