Mateus 26

Jesuré yẽ'êrãtirã naâ apo yuú'ke niî'

(Mc 14.1-2; Lc 22.1-2; Jo 11.45-53)

1Jesu opâturi kɨ̃ɨ̂ a'tiátehere werêka be'ro ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîwĩ:

2—Mɨsâ masî', Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho pɨá nɨmɨ dɨ'sá'. Tií bosê nɨmɨ niikã́, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre wiôrãpɨre o'ô, kurúsapɨ paâ bi'pe wẽherã́sama, niîwĩ.

3Tiîtare sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, Judeu masa bɨkɨrã́, Caifá sacerdotea wiôgɨ yaá wi'i sopé pɨ'topɨ nerêkãrã niîwã. 4Toopɨ́ naâ Jesuré niî soose me'ra yẽ'ê, wẽheátehere apo yuúkãrã niîwã. 5Teeré apomírã, a'tîro niîkãrã niîwã:

—Bosê nɨmɨ niikã́ weetíkã'rã. Masá kɨ̃ɨ̂re ma'írã, no'ó ɨaró karíkũ ma'a, marî tohô weesére dohórẽ' boosama, niîkãrã niîwã.

Ni'kó numiô Jesuré ma'í yɨ'rɨgo ɨ'mɨ̂tihise piô peo'ke niî'

(Mc 14.3-9; Jo 12.1-8)

6Naâ “Jesuré wẽherã́ti” niî apóka terore Jesu Betâniapɨ niîwĩ. Simão kamî boâ, yɨ'rɨ́'kɨ yaá wi'ipɨ niîwĩ. 7Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ niikã́, ni'kó numiô kɨ̃ɨ̂ tiro a'tîwõ. Koô ɨ'mɨ̂tihikaha akostíkahare kɨowṍ. Teé ɨ'mɨ̂tihisere wapa bɨhɨ́se niîwɨ. Koô Jesu ba'â duhigɨre kɨ̃ɨ̂ dɨpôa bu'ipɨ ɨ'mɨ̂tihise piô peowõ. 8Koô tohô weekã́ ĩ'yârã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ɨpɨ́tɨ uâwɨ. Ɨ̃sâ basi a'mêri niîwɨ:

—De'ró weégo tohô weetí? Mehô waro a'teré bahuriógo weemó. 9Koô tohô weetígo, ãpêrãre pahiró duâ wapá ta'a booapõ. Teé me'ra pahasé kɨorãre wee tamú booapõ, niîwɨ. 10Jesu ɨ̃sâ tohô niisére masîgɨ, ɨ̃sâre niîwĩ:

—De'ró weérã koôre kari boórã weetí? A'teré yɨ'ɨ̂re tohô weégo, ãyuró weégo weemó. 11Pahasé kɨorã mɨsâ wa'teropɨ niî nu'kukã'rãsama. Yɨ'ɨ̂ pũrikãre mɨsâ wa'teropɨre niî nu'kukã ĩ'yâsome. 12Koô yɨ'ɨ̂re teeré piô peogo, yɨ'ɨ̂ wẽrîka be'ro naâ yaátoho dɨporo wa'reátehere weeró noho wee yuúgo weemó. 13Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Yɨ'ɨ̂ masaré yɨ'rɨóse kitire no'ó niiró werê kusiarã, niî pe'tiro a'tí di'tapɨre a'tîro weerã́sama. A'tîgo koô yɨ'ɨ̂re weé'kere koôre wãkû dutirã werêrãsama, niîwĩ Jesu.

Juda Jesuré kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã tiropɨ o'ô'ke niî'

(Mc 14.10-11; Lc 22.3-6)

14Jesu numiôre tohô niîka be'ro ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ me'rakɨ̃hɨ niî'kɨ, Juda Iscariote naâ niigɨ́ a'tîro weewĩ́. Sacerdotea wiôrã tiropɨ wa'â tĩhagɨ, uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. 15Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂ Jesuré mɨsâre o'okã́, no'ó kõ'ro niyéru yɨ'ɨ̂re wapa yeérãsari? niîkɨ niîwĩ.

Tohô niikã́ tɨ'órã, naâ trinta niyéru kuhirire o'ôkãrã niîwã. 16Naâ wapa yeéka be'ro kɨ̃ɨ̂ “De'ró niikã́ Jesuré wiôrãpɨre o'oró ɨamítito yɨ'ɨ̂re?” niî wãkûkɨ niîwĩ.

Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra kɨ̃ɨ̂ ba'â tɨo'ke niî'

(Mc 14.12-25; Lc 22.7-23; Jo 13.21-30; 1Co 11.23-26)

17Ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ naâ pãú bɨkɨasé me'ra moretí'kere ba'arí bosê nɨmɨ niî nɨ'kakã, kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, sẽrí yã'awɨ:

—No'opɨ́ marî Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátohore apo yuúkã ɨasarí? niîwɨ.

18Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ:

—Jerusalẽ́pɨ wa'âya. Toopɨ́ ni'kɨ́ niîsami. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîya. “Ɨ̃sâre bu'egɨ́ a'tîro niî dutiami. ‘Yɨ'ɨ̂ pi'etiátoho kã'roákã dɨ'sá'. Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ yɨ'ɨ̂ bu'erã́ me'ra ba'â tɨogɨti’, niî werê dutiami Jesu”, niîya.

19Tohô weérã Jesu o'ôo'kãrã kɨ̃ɨ̂ dutî'karo nohota weékãrã niîwã. Páscoa niikã́ ɨ̃sâ ba'aátehere apo yuúkãrã niîwã.

20Na'î ke'aka be'ro Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ doze me'ra ba'â duhiwĩ. 21Ɨ̃sâ ba'arí kura Jesu ɨ̃sâre niîwĩ:

—Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werêgɨti. Ni'kɨ́ mɨsâ wa'teropɨ niigɨ́ yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre wẽhe dutígɨ o'ôgɨsami, niîwĩ.

22Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, ɨ̃sâ ɨpɨ́tɨ bɨhâ wetiwɨ. Be'ró a'mêri sẽrí yã'a bɨrowɨ:

—Ɨ̃sâ wiôgɨ, yɨ'ɨ́ta niîkã'sa' baa, niîwɨ.

23Jesu ɨ̃sâre yɨ'tiwĩ́:

—Yɨ'ɨ̂ me'ra a'ti paápɨ yosó ba'agɨ kɨ̃ɨ́ta niîgɨsami wiôrãpɨre o'oákɨhɨ. 24Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũri niî'karo nohota wa'ârosa'. Tohô wa'akã́, yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre o'ogɨ́ maa yã'â butia'ro wa'ârosa'. Kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta bahuáti yɨ'rɨokã, nemoró ãyu boópã, niîwĩ.

25Tohô niîka be'roakã Juda Jesuré wiôrãpɨre o'oákɨhɨ a'tîro niîwĩ:

—Ɨ̃sâre bu'egɨ́, yɨ'ɨ́ta niîkã'sa' baa, niîwĩ.

Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́:

—Mɨ'ɨ́ta niî', niîwĩ.

26Ɨ̃sâ ba'arí kura Jesu pãugáre miî, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, pãuré dɨka waá, ɨ̃sâre ekawĩ́. Dɨka waágɨ, ɨ̃sâre niîwĩ:

—Ba'âya. A'té yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ niî', niîwĩ.

27Be'ró sĩ'rirí paare miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ taha. Tii paáre ɨ̃sâre tĩâgɨ, a'tîro niîwĩ:

—Niî pe'tirã a'ti paákãhasere sĩ'rí pe'tikã'ya. 28A'té yeé diî niî'. Masá yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé basagɨsa'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré apêye ma'má “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere kũûgɨsami. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨ diî a'mâ bɨrose me'ra pãharã́ masá yã'âro weé'kere akobohógɨsami. 29Mɨsâre werêgɨti. A'té ɨ'sê dɨka koo vinho ni'kâroakã marî sĩ'rirã́ weeró noho wee nemósome. Be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sõróokã, mɨsâ me'ra opâturi ma'má vinho sĩ'ri nemógɨsa' taha, niîwĩ Jesu.

Jesu Pedrore “Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ‘Masí wee'’ niîgɨsa'” niî'ke niî'

(Mc 14.26-31; Lc 22.31-34; Jo 13.36-38)

30Ɨ̃sâ ba'âka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre basâ peo toha nɨ'ko, tií wi'ire wiháa wa'âwɨ. Wiháa, ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨpɨ wa'âwɨ. 31Toopɨ́ wa'âgɨ, Jesu ɨ̃sâre niîwĩ:

—Mɨsâ niî pe'tirã a'ti yamí uîrã, yɨ'ɨ̂re kõ'â wã'ka pe'tia wa'ârãsa'. Mɨsâ tohô weeátehe Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niiró nohota wa'ârosa'. A'tîro ohâ no'owɨ: “Yɨ'ɨ̂ ovelha ko'tegɨ́re wẽhé no'okã weegɨ́sa'. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ yarã́ ovelha no'ó ɨaró omastéarãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ. 32Yɨ'ɨ̂ wẽrî'kɨpɨ masáka be'ro mɨsâ dɨporo Galiléia di'tapɨ wa'â yuu tohagɨsa', niîwĩ.

33Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro yɨ'tiwĩ́:

—Ãpêrã mɨ'ɨ̂re kõ'â wã'kakã, yɨ'ɨ̂ pũrikã neê wa'âsome, niîwĩ.

34Tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ:

—Diakɨ̃hɨ́ mɨ'ɨ̂re werêgɨti. Ni'kakã́ yamita kãrêkẽ' uuátoho dɨporo i'tiáti “Kɨ̃ɨ̂re neê masí wee'”, niîgɨsa', niîwĩ.

35Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́:

—Yɨ'ɨ̂ pũrikã naâ yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'rikã maa, “Kɨ̃ɨ̂ me'ra boâgɨti”, niîgɨsa'. “Kɨ̃ɨ̂re masí wee'”, niîsome, niîwĩ. Be'ró niî pe'tirã ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota niî bɨrowɨ.

Jesu Getsêmani wamêtiropɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũ'ke niî'

(Mc 14.32-42; Lc 22.39-46)

36Be'ró Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra masá naâ oteró Getsêmani wamêtiropɨ etâwɨ. Toopɨ́ etâ, ɨ̃sâre niîwĩ:

—A'tó duhî ni'iya yuhûpɨ. Sõ'opɨ́ yɨ'ɨ̂ pakɨre sẽrígɨ wa'âgɨti, niîwĩ.

37Toopɨ́ wa'âgɨ, Pedro, tohô niikã́ Zebedeu põ'ra pɨárãre miáawĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ waro bɨhâ weti, wãkû ke'tikɨ niîwĩ. 38Tohô weégɨ naâre niîkɨ niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂re wẽrîta wioro, bɨhâ wetise yɨ'rɨ mahása'. Mɨsâ a'tó tohayá. Yɨ'ɨ̂re ko'têya. Neê kãritíkã'ya, niîkɨ niîwĩ.

39Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro naâ yɨ'rɨro yoâ kurero wa'â, di'tâpɨ mu'rí ke'akɨ niîwĩ. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨakã́, yɨ'ɨ̂re a'té yã'âro yɨ'rɨátehe wa'âtikã'ato. Yɨ'ɨ̂ tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂ ɨaró weetíkã'ya. Mɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e wa'aáto, niî sẽríkɨ niîwĩ.

40Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ i'tiárã tiropɨ mahâmi tohakɨ niîwĩ. Naâ kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ. Pedrore a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Neê kã'roákã kãritímirã, mɨsâ tɨ'sɨ̂ masitisari? 41Kãritíkã'ya. Wãtî ɨ̃sâre niî kehe sãatikã'ato niîrã, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. Mɨsâ wãkusépɨ me'ra maa yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'ku sĩ'rimisa'. Mɨsâ se'saro tohô weé sĩ'rimirã, wãkû tutua masitisa'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ.

42Be'ró opâturi wa'â, kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽri nemókɨ niîwĩ taha:

—Pakɨ́, yã'âro pi'etísere yɨ'ɨ̂re ka'mú ta'a sĩ'ritigɨ, mɨ'ɨ̂ ɨaró weeyá. Yɨ'ɨ̂ ɨaró wa'âtikã'ato, niîkɨ niîwĩ.

43Be'ró opâturi naâ i'tiárã tiropɨ mahâmi tohakɨ niîwĩ. Naâ kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ taha. Naâre wɨhá pũrî yɨ'rɨakaro niîwɨ. 44Tohô weégɨ naâre wã'kotímigɨ, opâturi kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽrígɨ wa'âkɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ̂ sẽrí'karo nohota sẽríkɨ niîwĩ taha. 45Be'ró naâ tiropɨ mahâmi tohagɨ, naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Ni'kâroakã maa sooyá; kãriyá maha. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre masá yã'arã́pɨre o'oátehe ehâ toha'. 46Wã'kâ nɨ'kaya. Te'á naâ tiropɨ wa'ârã. Yɨ'ɨ̂re o'oákɨhɨ a'tî tohami, niîkɨ niîwĩ.

Jesuré naâ yẽ'ê wã'ka'ke niî'

(Mc 14.43-50; Lc 22.47-53; Jo 18.2-11)

47Jesu uúkũri kura Juda, ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ me'ra niîmi'kɨ etâwĩ. Pãharã́ masá di'pĩhíri, yukɨpagɨ́ kɨó'kãrã kɨ̃ɨ̂ me'ra a'tîwã. Naâ sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́ naâ o'ôo'kãrã niîwã. 48Juda Jesuré o'oákɨhɨ a'tîro werê yuu tohakɨ niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂ wa'sûporopɨ si'siákɨhɨ kɨ̃ɨ́ta niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'êya, niî werê yuukɨ niîwĩ.

49Kɨ̃ɨ̂ naâre niî'karo nohota weewĩ́. Maatá Jesu tirópɨ ehâ nɨ'kagɨ, “Yɨ'ɨ̂re bu'egɨ́”, niîwĩ. Tohô niîgɨta, Jesuré wa'sûporopɨ si'sîwĩ.

50Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ, mɨ'ɨ̂ weégɨ a'tisére weeyá. Tohô niîka be'ro masá a'tî, Jesuré yẽ'ê wã'ka wa'âwã.

51Naâ kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê wã'kari kura ni'kɨ́ Jesu bu'egɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'pĩhíre wehê wee, sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tegɨre o'mê peero dɨtê pã'rekã'wĩ. 52Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ:

—Weetíkã'ya. Mɨ'ɨ yaá di'pĩhíre nɨrôya. Di'pĩhí me'ra a'me kẽérã noho di'pĩhí me'rata wẽrîrãsama. 53Mɨ'ɨ̂ masí weeti? Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨre sẽrikã́ maa, maatá doze kurari kɨ̃ɨ̂re werê ko'terãre yɨ'ɨ̂re wee tamú dutigɨ o'ôo' boosami. Yɨ'ɨ̂ tohô wee masí'. 54Yɨ'ɨ̂ tohô weekã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'ke wa'âti boosa', niîwĩ.

55Jesu kɨ̃ɨ̂re yẽ'êrã a'tirã́re niîwĩ:

—Yahagɨ́re yẽ'êrã a'tîrã weeró noho yɨ'ɨ̂re di'pĩhíri, yukɨpagɨ́ me'ra yẽ'êrã a'tiáti? Niî pe'tise nɨmɨri Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ masaré bu'ê duhiwɨ. Tohô weemíkã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re yẽ'êtiwɨ. 56Mɨsâ ni'kâroakã weesé Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã yɨ'ɨ̂re ohâ'karo nohota wa'â', niîwĩ Jesu.

Kɨ̃ɨ̂re yẽ'ekã́ ĩ'yârã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ pe'e kɨ̃ɨ̂ ni'kɨréta kõ'â nɨ'kokã, du'tí wã'ka pe'tia wa'âwɨ.

Jesuré wiôrã tiropɨ naâ miáa'ke niî'

(Mc 14.53-65; Lc 22.54-55, 63-71; Jo 18.12-14, 19-24)

57Be'ró Jesuré sacerdotea wiôgɨ Caifá tiropɨ miáakãrã niîwã. Toopɨ́re Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́ nerê yuu tohakãrã niîwã. 58Pedro pe'e Jesuré yoâ kurero siru tuúkɨ niîwĩ. Sacerdotea wiôgɨ yaá wi'i sopé pɨ'topɨ siru tuú tɨokɨ niîwĩ. Toopɨ́ tií sã'riropɨ sãháa, surára pɨ'to duhîkɨ niîwĩ. De'ró wa'â butia'rosari? niîgɨ, tohô weékɨ niîwĩ.

59Sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́, niî pe'tirã wiôrã Jesuré wẽhé sĩ'rikãrã niîwã. Tohô weérã diakɨ̃hɨ́ niîtise me'ra kɨ̃ɨ̂re werê sãatehere a'mâkãrã niîwã. 60Pãharã́ naâ tiro wa'â, mehêkã niî soomirã, neê kɨ̃ɨ̂re teé bu'iri wẽheró ɨá' niisére bokatíkãrã niîwã. Tohô weé kumí, be'ropɨ́ pɨárã niî soorãre bokákãrã niîwã. 61A'tîro niî sookãrã niîwã:

—Ã'rí masɨ́ a'tîro niîwĩ: “A'tí wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire kõ'â pe'o masi'. I'tiá nɨmɨ be'ro opâturi tu'â eha nɨ'ko pe'o masi' taha”, niîwĩ, niîkãrã niîwã.

62Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, sacerdotea wiôgɨ wã'kâ nɨ'ka, Jesuré niîkɨ niîwĩ:

—Mɨ'ɨ̂ yɨ'tí weeti? De'ró niî yɨ'tigɨ́sari naâ werê sãasere? niîkɨ niîwĩ.

63Jesu yɨ'tití yɨ'rɨokã'kɨ niîwĩ. Tohô weekã́, Caifá kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ:

—Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kugɨ wamé me'ra mɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ yɨ'tikã́ ɨá'. Werêya. Mɨ'ɨ́ta niîti Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ Cristo naâ niigɨ́? niîkɨ niîwĩ.

64Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ:

—Kɨ̃ɨ́ta niî' mɨ'ɨ̂ niîro nohota. Apêye kẽ'rare mɨsâre werê nemogɨti. Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ diakɨ̃hɨ́ pe'e duhikã́ ĩ'yârãsa'. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ o'me kurári bu'ipɨ opâturi dihátikã ĩ'yârãsa', niîkɨ niîwĩ.

65Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Caifá sacerdotea wiôgɨ uâgɨ, kɨ̃ɨ̂ basi kɨ̃ɨ yeé su'tire wehê tɨ̃'rekɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Ã'rí masɨ́ tohô uúkũgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre yã'â butia'ro niîgɨ weemí. Ãpêrã masá kɨ̃ɨ̂re werê sãarã ɨa nemó wee'. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂ yã'âro niî'kere tɨ'ó tohapɨ. 66De'ró niî wãkûti? niîkɨ niîwĩ.

Naâ yɨ'tíkãrã niîwã:

—Kɨ̃ɨ̂ bu'îritimi. Wẽriáto, niîkãrã niîwã.

67Tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ diâpoapɨ ɨ'sê koo e'ó wa're, kɨ̃ɨ̂re dotêkãrã niîwã. Ãpêrã diâpoapɨ paâkãrã niîwã. 68Be'ró kɨ̃ɨ̂re a'tîro niî buhipékãrã niîwã:

—Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî' niîgɨ, niî bokaya. Noá mɨ'ɨ̂re paâti? niîkãrã niîwã.

Pedro Jesuré “Masí wee'” kɨ̃ɨ̂ niî'ke niî'

(Mc 14.66-72; Lc 22.56-62; Jo 18.15-18, 25-27)

69Naâ wi'í po'peapɨ tohô weerí kura Pedro wiháaro sopé pɨ'topɨ duhîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ duhikã́, ni'kó tií wi'i da'rá ko'tego kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'â, “Mɨ'ɨ̂ Jesu Galiléiakɨ̃hɨ me'ra sihâ'kɨta niî' baa”, niîko niîwõ.

70Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niî pe'tirã tɨ'óropɨ niî soogɨ, a'tîro niî yɨ'tíkɨ niîwĩ:

—Mɨ'ɨ̂ tohô uúkũsere tɨ'o masítisa', niîkɨ niîwĩ.

71Tohô niî toha, tií sã'riro sopé pɨ'topɨ wiháakɨ niîwĩ. Toó kɨ̃ɨ̂ wiháakã, apêgo kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ bokako niîwõ taha. Toopɨ́ niirã́re a'tîro niîko niîwõ:

—Ã'rí kẽ'ra Jesu Nazarékɨ̃hɨ me'ra sihâ'kɨta niîmi, niîko niîwõ.

72Meharóta koôre niî soogɨ, a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ:

—Õ'âkɨ̃hɨ me'ra diakɨ̃hɨ́ta kɨ̃ɨ̂re neê masîti butia'kã'sa', niîkɨ niîwĩ.

73Kã'roákã be'ro masá toopɨ́ niirã́ Pedro tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã:

—Mɨ'ɨ́ kẽ'ra Jesu bu'erã́ me'ra sihâ'kɨta niî'. Mɨ'ɨ̂ uúkũsepɨta tɨ'otá basió niî', niîkãrã niîwã.

74Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ naâre niî soo nemokɨ niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta uúkũtikã, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re bu'îri da'reáto. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ uúkũgɨre neê masîtisa', niîkɨ niîwĩ.

Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kura kãrêkẽ' uúkɨ niîwĩ. 75Tohô wa'akã́, Jesu kɨ̃ɨ̂re uúkũ'kere wãkû bokakɨ niîwĩ. Jesu too dɨpóropɨ a'tîro werê yuukɨ niîwĩ: “Kãrêkẽ' uuátoho dɨporo mɨ'ɨ̂ i'tiáti yɨ'ɨ̂re ‘Kɨ̃ɨ̂re masí wee'’, niîgɨsa'.” Teeré wãkû boka wiha, ɨpɨ́tɨ utî wã'ka wa'âkɨ niîwĩ.

Currently Selected:

Mateus 26: tuo

Highlight

Copy