Lucas 5

Jesu kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra wa'î pãharã́ wẽhekã́ weé'ke niî'

(Mt 4.18-22; Mc 1.16-20)

1Ni'kâ nɨmɨ Jesu Genesaré wamêtiri ditara sumútohopɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ niirí kura pãharã́ masá etâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti weresére tɨ'ó sĩ'rirã, kɨ̃ɨ̂ tiro pãharã́ tuú wã'kakãrã niîwã. 2Ditâra sumútoho nukûporopɨ pɨáwɨ masá marisépawɨ pa'sakã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Wa'î wẽherã́ ehâ'kãrã teepawɨ́re toopɨ́ po'ô, naa yeé wẽhêkɨhɨpagɨre koérã wa'ârã mahá nɨ'kakãrã niîwã. 3Jesu teepawɨ́re ĩ'yâgɨ, Simão yawɨpɨ́ mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Simãore “Sõ'o kurépɨ waha wĩróya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Jesu tiwɨpɨ́ ehâ nuha, masá sumútohopɨ nu'kurã́re bu'ê nɨ'kakɨ niîwĩ. 4Naâre bu'êka be'ro Simãore a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Yukɨ̂sɨre dekô kurepɨ waha wiháya. Toopɨ́ mɨ'ɨ yaá wẽhêkɨhɨre doke yõóya, niîkɨ niîwĩ.

5Simão kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ:

—Masaré bu'egɨ́, ɨ̃sâ pi'etí, yamî wẽhé bo'reamiapɨ. Neê wẽhetiásɨ. Mɨ'ɨ̂ dutîgɨta dutî toha'. Tohô weégɨ wẽhêkɨhɨre doke yõógɨti, niîkɨ niîwĩ.

6Naâ tigɨré doke yõóka be'ro pãharã́ wa'î sãháa no'okãrã niîwã. Tohô weéro tigɨ́ wẽhêkɨhɨ tɨ̃'rɨ̂ro tiro weékaro niîwɨ. 7Teeré ĩ'yârã, naâ me'rakãharã apêwɨ yukɨ̂sɨpɨ niirã́re wee tamú dutirã bɨâ pihikãrã niîwã. Naâ, naâ tiropɨ etâ, naâre wee tamúkãrã niîwã. Teepawɨ́ pɨáwɨpɨta wa'î me'ra kã'ró mirî diha boo kurekaro niîwɨ. 8A'tîro wa'akã́ ĩ'yâgɨ, Simão Pedro Jesu tiró ehâ ke'a, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ yã'âro weesé bɨkɨ niî'. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ ãyugɨ́, yã'asé moogɨ́ yɨ'ɨ̂ tiro niîtikã'ya, niîkɨ niîwĩ.

9Wa'î pãharã́re ĩ'yâ maria tĩhagɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'ra niî'kãrã kẽ'ra meharóta ĩ'yâ mariakãrã niîwã. 10Apêwɨpɨ niî'kãrã Zebedeu põ'ra Tiago, João Simão me'rakãharã naá kẽ'ra ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Be'ró Jesu Simãore niîkɨ niîwĩ:

—Uîtikã'ya. Ni'kakã́ me'ra mɨ'ɨ̂ wa'î wẽhégɨ weeró noho masaré yee kitíre werêgɨsa'. Werê, pãharã́ yɨ'ɨ̂re ẽho peókã weegɨ́sa', niîkɨ niîwĩ.

11Be'ró naâ yukɨ̂sɨpawɨre sumútohopɨ waha nɨhákãrã niîwã. Niî pe'tise naâ kɨomí'kere toopɨ́ta kũûkã', Jesu me'ra wa'â wa'âkãrã niîwã.

Jesu kamî boagɨ́re yɨ'rɨó'ke niî'

(Mt 8.1-4; Mc 1.40-45)

12Jesu ni'kâ maka Galiléia di'tapɨ niirí kura ni'kɨ́ niî pe'tiro ɨpɨpɨ́ kamî boagɨ́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ pɨ'to di'tâpɨ paâ mu'ri ke'a, a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨó masi'. Mɨ'ɨ̂ ɨaró noho weeyá yɨ'ɨ̂re, niîkɨ niîwĩ.

13Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨógɨ yãa peó, a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Yɨ'rɨógɨti. Kamî marigɨ́ tohayá, niîkɨ niîwĩ.

Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ kamî niîmi'ke yatî pe'tia wa'âkaro niîwɨ. 14Tu'â eha nɨ'ko, Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—A'teré ãpêrãre werêtikã'ya. A'tîro pe'e weeyá. Diakɨ̃hɨ́ta sacerdote tiropɨ mɨ'ɨ yeé kami yatî'kere ĩ'yógɨ wa'âya. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂re ĩ'yâka be'ro mɨ'ɨ̂ kamî boasére “Pe'tiá wa'a'”, niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Moisé Õ'âkɨ̃hɨre o'ô duti'kere o'ôya. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, niî pe'tirã mɨ'ɨ̂ kamî yatî no'o'kere masîrãsama. Be'ró naâ me'ra niisétigɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ.

15Jesu yeékãhase pe'e siâpe me'ra nemoró masî no'okaro niîwɨ. Tohô weérã pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'orã́tirã nerêkãrã niîwã. Tohô niikã́ naâ do'âtisere yɨ'rɨókã ɨárã, kɨ̃ɨ̂ tiro nerêkãrã niîwã. 16Naâ tohô weemíkã, Jesu pe'e masá marisépɨ wa'âkɨ niîwĩ. Teepɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra uúkũ mɨhakɨ niîwĩ.

Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨó'ke niî'

(Mt 9.1-8; Mc 2.1-12)

17Ni'kâ nɨmɨ Jesu masaré bu'êgɨ weékɨ niîwĩ. Tiîtare masá wa'teropɨre ni'karérã fariseu masa, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́ duhîkãrã niîwã. Ni'karérã Galiléia di'tapɨ niisé makarikãharã niîkãrã niîwã. Ãpêrã Judéia di'tapɨ niisé makarikãharã niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ ãpêrã Jerusalẽ́kãharã niîkãrã niîwã. Naâ toó niirí kura Jesu do'âtirãre yɨ'rɨógɨ, Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé me'ra yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 18Jesu masaré bu'erí kura ãpêrã masá ni'kɨ́ sihâ masitigɨre kɨ̃ɨ̂ kũyaró me'ra wɨâ ehakãrã niîwã. Naâ wi'ipɨ́ mii sãhá, Jesu tirópɨ kũû sĩ'rikãrã niîmiwã. 19Tohô weé sĩ'rimirã, masá pãharã́ waro niî yuukã, neê wɨâ sãha masitikãrã niîwã. Tohô weérã wi'í dɨpo sãrípɨ mɨhâa, ni'kâ pee see weékãrã niîwã. Tii peépɨ kɨ̃ɨ̂ kũyaró me'ra kɨ̃ɨ̂re Jesu tirópɨ, masá wa'teropɨ du'u dihókãrã niîwã. 20Jesu naâ ẽho peókã ĩ'yâgɨ, do'âtigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha', niîkɨ niîwĩ.

21Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, fariseu masa a'tîro wãkûkãrã niîwã: “Ã'rí kɨ̃ɨ̂ tohô uúkũse me'ra Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro uúkũgɨ weemí. Noá niîti kɨ̃ɨ̂ tohô weegɨ́? Kɨ̃ɨ̂ ‘Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho tutuagɨ́ niî'’, niî wãkûsari? Marî weeró noho ɨpɨtígɨ masá yã'âro weé'kere akobohó masitisami. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá yã'âro weé'kere akobohó masimi”, niîkãrã niîwã.

22Jesu naâ wãkusére ĩ'yâ masigɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂re mehêkã wãkû ma'akã'ti? 23De'ró niisé pe'e diâsati butia'ti? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” niikã́, ou “Wã'kâ nɨ'ka, sihâ wã'kaya” niisé pe'e diâsa weeti nee? “Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o toha'” niikã́ ĩ'yâtimirã, ẽho peóya marí'. “Wã'kâ nɨ'ka, sihâ wã'kaya” niikã́ pe'e maa, kɨ̃ɨ̂ sihasére ĩ'yâ toharãpɨ “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî ẽho peó no'o', niîkɨ niîwĩ. 24Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yógɨ, ã'rí sihâ masitigɨre yɨ'rɨógɨti. Teé me'ra mɨsâ yɨ'ɨ̂ masá yã'âro weé'kere akobohó masisere masîrãsa', niîkɨ niîwĩ.

Tohô weégɨ sihâ masitigɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Mɨ'ɨ̂ pe'e maa a'tîro niîgɨti. Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyaróre mii wɨá, mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa', niîkɨ niîwĩ.

25Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, naâ niî pe'tirã ĩ'yóropɨ sihâ masiti'kɨ wã'kâ nɨ'kakɨ niîwĩ. Wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ kũyá'karore mii wɨá, Õ'âkɨ̃hɨ ãyú butia'mi niîgɨta, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ toháa wa'âkɨ niîwĩ. 26Niî pe'tirã tohô wa'asére ĩ'yâ maria, “Õ'âkɨ̃hɨ tutuagɨ́, ãyú butia'gɨ niîmi”, ni'kakã́ maa marî neê ĩ'yâ wɨaya marisére ĩ'yaásɨ, niîkãrã niîwã.

Jesu Leviré pihî'ke niî'

(Mt 9.9-13; Mc 2.13-17)

27Jesu sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro wi'ipɨ́ niî'kɨ wiháakɨ niîwĩ. Wiháa, ni'kɨ́ romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basagɨre ĩ'yâ bokakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Levi wamêtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ da'ra wɨáropɨ duhîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, “Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra a'tiá”, niîkɨ niîwĩ.

28Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Levi wã'kâ nɨ'ka, niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ da'rá'kere du'u kũú peo, Jesu me'ra wa'âkɨ niîwĩ.

29Be'ró Levi kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ Jesuré pahirí bosê nɨmɨ wee peókɨ niîwĩ. Levi me'rakãharã pãharã́ wapa seérã niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ ãpêrã kẽ'ra pãharã́ masá naâ me'ra ba'ârã niî nemokãrã niîwã. 30Naâ tohô weekã́, fariseu masa, Moisé ohâ'kere bu'erã́ naâre ĩ'yâ nu'ku ko'tekãrã niîwã. Tohô weérã Jesu bu'erã́re uukahákãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã:

—De'ró weérã mɨsâ niyéru wapa seérã me'ra, yã'âro weerã́ me'ra sĩ'rí, ba'âti? niîkãrã niîwã.

31Jesu naâ tohô niisére tɨ'ógɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Do'âtise moorã́ dutúrure a'mâtisama. Do'âtirã pũrikã a'mâsama. 32“Ãyurã́ niî'” niirã́re a'mâgɨ meheta a'tîwɨ. Ãpêrã “Ɨ̃sâ yã'arã́ niî'” niirã́ pe'ere a'mâgɨ a'tîwɨ. Naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨ a'tîwɨ, niîkɨ niîwĩ.

“Mɨ'ɨ̂ bu'erã́ de'ró weérã be'tí weeti?” Jesuré niî'ke niî'

(Mt 9.14-17; Mc 2.18-22)

33Be'ró Jesuré sẽrí yã'a nemokãrã niîwã:

—João masaré wamê yeegɨ bu'esére siru tuúrã, tohô niikã́ ɨ̃sâ fariseu masa bu'esére siru tuúrã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã be'tí sẽrisamá. De'ró weérã mɨ'ɨ̂ bu'erã́ pe'e be'titímirã, sĩ'rí ba'âti? niîkãrã niîwã.

34Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ:

—De'ró weeákɨhɨ amûkã dɨ'tegɨ́ naâ me'ra niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ pihîo'kãrãre bɨhâ weti, be'ti dutí boosari? 35Be'ró kɨ̃ɨ̂re ãpêrã apé sia'pɨ miáaka be'ro pũrikãre bɨhâ weti, be'tirã́sama. Jesu, yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niî' yuhûpɨ; yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niîtikã pũrikãre, be'tirã́sama niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

36Kití weeró noho niisé me'ra naâre werê nemokɨ niîwĩ:

—Neê ni'kɨ́ ma'maró su'tîrore tɨ̃'rê, meharó su'tîropɨ serê õ'otisami. Tohô weégɨ ma'maró su'tîrore bahuriógɨ weesamí. Tohô niikã́ ma'maró su'tîrore mehá su'tîropɨ serê õ'okã, yã'âro bahú'. 37Tohôta wa'ása' ma'má vinho meha ahúri wa'îkɨ̃rã kaseri me'ra weé'ke ahuripɨ pose yeékã. Tohô weekã́ maa, vinho pa'mɨ́ yɨ'rɨ, tee ahúrire tɨ̃'rêkã'sa'. Tohô wa'akã́, vinho piôste pe'tia wa'ása'. Tohô weéro vinho kõ'â wa'a, tee ahúri kẽ'ra kõ'â wa'ása'. 38Tohô weéro ma'má vinhore ma'ma ahúripɨ pose yeéro ɨá'. 39Neê ni'kɨ́ vinho meharé sĩ'ri poó'kɨ ma'maré sĩ'rí sĩ'ritisami. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro niîsami: “Yɨ'ɨ̂ sĩ'rí mɨ'ta'ke mehá pe'e, nemoró ãyuápɨ”, niîsami. Mɨsâ too dɨpóropɨ weeséti'kere mɨsâ wee poó'kere ma'má yɨ'ɨ̂ bu'esé pe'ere dɨka yuú sĩ'ri wee' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.

Currently Selected:

Lucas 5: tuo

Highlight

Copy