João 8

1Jesu pe'e ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨpɨ wa'âwĩ. 2Be'ró ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âwĩ taha. Masá niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ nerê wã'katiwã. Kɨ̃ɨ̂ ehâ nuha, naâre bu'êwĩ. 3Kɨ̃ɨ̂ bu'erí kura Moisé dutî'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa Jesu tirópɨ etâwã. Naâ ni'kó numiô ãpí koô marapɨ́ niîtigɨ me'ra yã'âro weemígo tõ'ó'kore masá ĩ'yóropɨ mii eháwã.

4Naâ Jesuré niîwã:

—Wiôgɨ, a'tîgo koô marapɨ́ niîtigɨ me'ra yã'âro weegóre boka ehaápɨ. 5Moisé tohô weegó nohore ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé dutikɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ̂ waro de'ró niîti?

6De'ró yɨ'tigɨ́sari? niîrã, kɨ̃ɨ̂re tohô sẽrí yã'awã. Naâ a'tîro wãkûwã: “Kɨ̃ɨ̂ mehêkã yɨ'tikã́, wiôrãre werê sãarãsa'”, niî wãkûwã. Naâ sẽrí yã'akã tɨ'ógɨ, mu'rí ke'a, kɨ̃ɨ̂ amû pi'ka me'ra nukûkãpɨ ohâwĩ. 7Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'a nu'kukã' ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ wã'kâ nɨ'ka, naâre niîwĩ:

—Mɨsâ wa'terore no'ó niigɨ́ neê ni'kâti yã'âro weetígɨ, ɨ̃tâga miî, koôre dokê nɨ'kaya.

8Be'ró mu'rí ke'a, ohâ nemowĩ taha. 9Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ bu'îritirã tɨ'ó yã'awã. Tohô weérã siâpe me'ra niî pe'tirã uî wiha pe'tia wa'âwã. Bɨkɨrã́ wihá mɨ'tawã. Be'ró ãpêrã kẽ'ra siru tuú wihawã. Jesu ni'kɨtá koô numiô me'ra tohâ nuhawĩ. 10Kɨ̃ɨ̂ wã'kâ nɨ'ka, koô ni'koréta ĩ'yâgɨ, niîwĩ:

—Mɨ'ɨ̂re werê sãarã waro no'opɨ́ wa'aáti? Mɨ'ɨ̂re “Ɨ̃tá me'ra doke wẽhéro ɨá'”, niîtiati?

11Koô kɨ̃ɨ̂re niîwõ:

—Niîtiama.

Jesu koôre niîwĩ:

—Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂re “Bu'îri da'reró ɨá'”, nií wee'. Wa'âgosa'. Opâturi yã'âro wee nemótikã'ya maha, niîwĩ.

Jesu sĩ'óo'se weeró noho kɨ̃ɨ̂ niisé niî'

12Jesu masaré bu'ê nemogɨ, a'tîro niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãkãharãre sĩ'óo'se weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂re siru tuúrã na'î tĩ'aropɨ niirã́ weeró noho niîtima. Yɨ'ɨ̂ naâ me'ra niî nu'ku'. Naâ de'ró weeátehere ĩ'yó'. Tohô weérã ãyuró niiséti masima.

13Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, fariseu masa Jesuré niîwã:

—Mɨ'ɨ̂ basi mɨ'ɨ̂ weesére uúkũkã, mɨ'ɨ̂ uúkũse wapa marí'.

14Jesu naâre niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂ basi yɨ'ɨ̂ weesére uúkũmikã, yɨ'ɨ̂ uúkũse wapatí'. Yɨ'ɨ̂ niî'karopɨ yɨ'ɨ̂ dahâ tohaatehere masî'. Mɨsâ pũrikã yɨ'ɨ̂ niî'karo yɨ'ɨ̂ dahâ tohaatohopɨre masí wee'. 15Mɨsâ a'ti ɨmɨ́kohokãharã wãkusé me'ra besé'. Yɨ'ɨ̂ pũrikã yɨ'ɨ̂ se'saro neê ni'kɨré besé wee'. 16Yɨ'ɨ̂ beségɨ, keoró bese boósa'. Yɨ'ɨ̂ ɨaró besé wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ me'ra besé'. 17Mɨsâre dutisé naâ ohâ'ke a'tîro niî': “Pɨárã masá ni'kâro noho naâ ĩ'yâ'kere werê sãakã, ẽho peóro ɨá'.” 18Yɨ'ɨ̂ weresé kẽ'ra tohôta niî'. Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ me'ra yeekãhásere ãyuró uúkũ'. Tohô weéro yɨ'ɨ̂ uúkũse keoró niî'.

19Naâ Jesuré sẽrí yã'awã:

—Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ pakɨ no'opɨ́ niîsari?

Jesu naâre yɨ'tiwĩ́:

—Mɨsâ yɨ'ɨ̂re masí wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kẽ'rare masîtisa'. Yɨ'ɨ̂re masîrã pũrikã, kɨ̃ɨ́ kẽ'rare masî booapã, niîwĩ.

20Jesu tohô uúkũgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîwĩ. Masá niyéru o'ôrã naâ sãasé akari tiropɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ niikã́, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re kũû'ke ehâti yuukã, neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáatiwã.

Jesu “Yɨ'ɨ̂ wa'aátohopɨre mɨsâ wa'âsome” niî'ke niî'

21Jesu Judeu masa wiôrãre niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂ wa'âgɨ weé'. Yɨ'ɨ̂ wa'âka be'ro mɨsâ yɨ'ɨ̂re a'mârãsa'. Mɨsâ akobohó no'oya marirã́ wẽrîrãsa'. Yɨ'ɨ̂ wa'aátohopɨre mɨsâ wa'â masisome.

22Naâ a'mêri sẽrí yã'awã:

—Kɨ̃ɨ̂ basi wẽhé, wẽrîgɨsari? Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ wa'aátohopɨre marî wa'â masitisari?

23Jesu naâre niîwĩ:

—Mɨsâ a'ti nukúkãkãharã niî'. Yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ niî'. 24Tohô weégɨ mɨsâre too dɨpóro “Akobohó no'oya marirã́ wẽrîrãsa'”, niiápɨ. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ́ta niîmi”, niî ẽho peó wee'. Tohô weérã mɨsâ akobohó no'oya marirã́ wẽrîrãsa'.

25Naâ Jesuré sẽrí yã'awã:

—Mɨ'ɨ̂ noa nohó niîti?

Jesu naâre niîwĩ:

—Neê waropɨ mɨsâre werê tohamiwɨ. 26Yɨ'ɨ̂ pehe waró mɨsâre weresé kɨó'. Tohô niikã́ mɨsâre bu'îri da'reátehe kẽ'rare kɨó'. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ diakɨ̃hɨ́ uúkũmi. Kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere, yɨ'ɨ̂ tɨ'ó'kere mɨsâre a'ti nukúkãkãharãre werê turia', niîwĩ Jesu.

27Jesu tohô uúkũgɨ, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨreta uúkũgɨ weemíwĩ. Masá pe'e kɨ̃ɨ̂ tohô uúkũsere tɨ'o masítiwã. 28Tohô weégɨ Jesu naâre niîwĩ:

—Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ɨ'mɨáropɨ tuu moró nɨ'korãpɨ, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niisére masîrãsa'. “Kɨ̃ɨ̂ ɨaró weetípĩ”, niîrãsa'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re werê'ke se'sarore mɨsâre werê'. 29Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ yɨ'ɨ̂ me'ra niîmi. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ tɨ'sasé di'akɨ̃re weé'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂re neê kõ'â wã'katimi.

30Jesu tohô niikã́ tɨ'órã, pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã.

Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra yee kití, apêye yã'âro weé nu'kurã yee kití niî'

31Jesu Judeu masa kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre a'tîro niîwĩ:

—Mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere yɨ'tírã, yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niîrãsa'. 32Tohô weérã mɨsâ diakɨ̃hɨ́ niisére masîrãsa'. Teeré diakɨ̃hɨ́ niisére masîrã, mɨsâ yã'âro weesére dutigɨ́ doka niîsome.

33Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã:

—De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ “Yã'âro weesére dutigɨ́ doka niîsome”, niîti? Ɨ̃sâ Abraão paramérã niî turiarã niî'. Ɨ̃sâ ãpí dutisé doka niîti tohawɨ.

34Jesu naâre niîwĩ:

—Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Niî pe'tirã yã'âro weerã́ naâ yã'âro weesére du'u masítirã, tee doká niî nu'kusama. 35Ni'kɨ́ ãpêrãre da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ yaá wi'ikɨ̃hɨ waro niîtimi. Tií wi'i wiôgɨ makɨ pe'e tií wi'ikɨ̃hɨ waro niîmi. 36Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ mɨsâ yã'âro weesé doka niîmi'kãrãre yɨ'rɨ wetíkã weégɨ a'tîwɨ. Tohô weéka be'ro diakɨ̃hɨ́ta mɨsâ yɨ'rɨó no'o'kãrã niîrãsa'. 37Yɨ'ɨ̂ mɨsâ Abraão paramérã niî turiarã niisére masî toha'. Tohô niîmirã, mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere ẽho peó sĩ'ritisa'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'risa'. 38Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re ĩ'yó'kere mɨsâre werê'. Mɨsâ pũrikã mɨsâ pakɨ dutî'kere weésa'.

39Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã:

—Ɨ̃sâ yẽkɨ Abraão niîmi.

Jesu naâre niîwĩ:

—Mɨsâ Abraão paramérã niî' niîrã, kɨ̃ɨ̂ weé'karo weeró noho wee boósa'. 40Diakɨ̃hɨ́kãhase yɨ'ɨ̂ pakɨ bu'ê'kere werêmikã, yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'ri'. Abraão neê tohô weetíkɨ niîwĩ. 41Mɨsâ pe'e mɨsâ pakɨ weesé nohore weésa', niîwĩ Jesu.

Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ niîwã:

—Ɨ̃sâ, pakɨ́ marirã́, tohô boká'kãrã weeró noho nií wee'. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá ɨ̃sâ pakɨ niîmi.

42Jesu naâre niîwĩ:

—Mɨsâ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ pakɨ niîmi niîrã, yɨ'ɨ̂re ɨa boósa'. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra niî'kɨta a'tîwɨ. Yɨ'ɨ̂ ɨaró a'tîtiwɨ. Õ'âkɨ̃hɨta yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ. 43De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'o masí weeti? A'tîro niî'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peó sĩ'ri wee'. Tohô weérã tohô weé'. 44Mɨsâ pakɨ wãtî niîmi. Mɨsâ kɨ̃ɨ yarã́ niî'. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ ɨaró weé sĩ'ri'. Kɨ̃ɨ̂ neê waropɨta masaré wẽhé kõ'agɨ niî tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ neê kã'roákã diakɨ̃hɨ́kãhasere weetími. Neê ni'kâti diakɨ̃hɨ́ uúkũtisami. Kɨ̃ɨ̂ niî soogɨ niîmi. Tohô weégɨ niî soose me'rata uúkũsami. Kɨ̃ɨ̂ niî soose piha tĩhagɨ, niî soose pakɨ niîmi. 45Mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũse bu'iri yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'. 46Noa nohó yɨ'ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ yã'â niî'”, niî boosari? Yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũmikã, de'ró weérã yɨ'ɨ̂re ẽho peó weeti? 47Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó yɨ'timá. Mɨsâ kɨ̃ɨ yarã́ meheta niî'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peó sĩ'ri wee', niîwĩ Jesu.

Abraão dɨporo Cristo niî toha'ke niî'

48Jesu tohô niikã́ tɨ'órã, Judeu masa kɨ̃ɨ̂re niîwã:

—Ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂re Samariakɨ̃hɨ, wãtî sãháa no'o'kɨ niî' niîrã, diakɨ̃hɨ́ta niî'.

49Jesu naâre niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂ wãtî sãháa no'o'kɨ meheta niî'. Yɨ'ɨ̂ weesé me'ra yɨ'ɨ̂ pakɨre masá ãyuró uúkũkã weé'. Mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yârã, “Yã'âro weégɨ weemí”, niî'. 50Yɨ'ɨ̂, yeekãhásere masá ãyuró uúkũato niisére a'mâgɨ meheta weé'. Ni'kɨ́ niîmi yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũgɨ. Kɨ̃ɨ́ta besegɨ́sami. 51Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peógɨ wẽrîsome.

52Naâ Jesuré niîwã:

—Mɨ'ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peógɨ wẽrîsome” niisére ɨ̃sâ ãyuró masî'. Mɨ'ɨ̂ wãtî sãháa no'o'kɨ niî'. Too dɨpórokãharã niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã, tohô niikã́ Abraão wẽrî pe'ti diha wa'âkãrã niîwã. 53Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâ yẽkɨ Abraão yɨ'rɨóro niîti? Kɨ̃ɨ̂, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã kẽ'ra wẽrîa wa'âkãrã niîwã. Mɨ'ɨ̂ waro yamɨ nohó niîti tohô niî uúkũgɨ?

54Jesu naâre niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ basi, ni'kɨtá ãyuró uúkũ me'rise wapa marí'. “Ɨ̃sâ pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ niîmi” mɨsâ niigɨ́ta yɨ'ɨ̂re ãyuró uúkũmi. 55Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re masîtisa'. Yɨ'ɨ̂ pũrikã masî'. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re masí wee' niîgɨ, mɨsâ weeró noho niî soose pihagɨ niî boosa'. Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re masî'. Kɨ̃ɨ̂ dutisére weé'. 56Mɨsâ yẽkɨ Abraão yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ a'tiátehere ẽho peógɨ, e'katí yuukɨ niîwĩ.

57Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã:

—Mɨ'ɨ̂ cinquenta kɨ'mari kɨotímigɨ, Abraãore ĩ'yâri? 58Jesu naâre niîwĩ:

—Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Abraão bahuaátoho dɨporopɨ yɨ'ɨ̂ niî tohawɨ.

59Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé sĩ'rimiwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e naâre du'tíkã'wĩ. Be'ró tií wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niî'kɨ naâ wa'teropɨ wiháa wa'âwĩ.

Currently Selected:

João 8: tuo

Highlight

Copy