YouVersion Logo
Search Icon

Mateo 10

10
Ri Jesús quebucha' cablajuj utako'n
(Mr. 3:13-19; Lc. 6:12-16)
1Ec'u ri Jesús xebusiq'uij ri cablajuj utijo'n y xuya paquik'ab quebequesaj bi itzelilaj uxlabixel y caquicunaj ronoje yabil y ronoje c'axc'obic. 2E quibi' tak wa' wa cablajuj e tako'n:#10:2 “Tako'n”: Quil “apóstol” pa vocabulario.
Nabe e Simón ri cabi'x Pedro che
y ruchak' Andrés,
Jacobo
y ruchak' Juan (wa ca'ib e uc'ajol ri Zebedeo),
3Felipe,
Bartolomé,
Tomás,
Mateo ri aj tz'onol puak re tojonic,
Jacobo ruc'ajol ri Alfeo,
Lebeo ri cabi'x Tadeo che,#10:3 También cabi'x “Judas” che. Lc. 6:16
4Simón ri cabi'x che “ri Cananista”,#10:4 “Cananista”: Quil “Zelote” pa vocabulario.
q'uisbal re, e Judas aj Iscariot,#10:4 “Iscariot”: Wa' e utinamit ri Judas. ri xc'ayin re ri Jesús.
Ri Jesús cuya bi quichac ri cablajuj utako'n
(Mr. 6:7-13; Lc. 9:1-6)
5Ri Jesús xebutak bi ri cablajuj y e pixabanic wa' xuya bi chique:
«Mix'ec pa tak ri luwar que ri na e ta aj judi'ab, mixoc ne pa tak ri tinamit re Samaria. 6Jix c'u nabe cuc' ri bexex e sachinak, wa' e ri e aj judi'ab re ri tinamit Israel. 7Jix y jewa' chitzijoj: “Rutakanic ri Dios petinak chila' chicaj xa nakaj chi c'o wulok.”
8»Chebicunaj conoje ri yewa'ib cuc' tak ri c'o ri yabil lepra chique, chebic'astajisaj ri ecaminak y chebiwesaj bi itzel uxlabixel. Wa chuk'ab quic'ul ri'ix e rutzil nuc'u'x chiwe; jec'ula' mitz'onoj rajil ri chac qui'an ruc'.
9»Mic'am bi imeyo re oro, re plata o re cobre. 10Mic'am ne bi teb re ubitak iwe, mic'am bi jun chic icoton, jun chic mola'j ixajab o jun chic ich'ami'y. Ma e junok cachacunic, lic takalic caya'i' janipa ri cajawax che.
11»Echiri' quixopon pa juna tinamit o pa juna aldea, chitzucuj junok jusuc' ubinic usilabic y chixcanaj c'u can chirocho c'ate quixel bi chiri' echiri' quix'ec pa jun chic tinamit.
12»Echiri' quixoc chuchi' juna ja, chiya'a rutzil quiwach ri e c'o chiri', quitz'onoj c'u ri utzil chomal re ri Dios paquiwi'. 13We quixquic'ul c'u ri e c'o pa ri ja, cacanaj ri utzil chomal itz'onom can paquiwi'. No'j we rique na quixquic'ul taj, ri utzil chomal catzelej tanchi lo iwuc'.
14»We na quixquic'ul taj y na cacaj tane caquita ri quitzijoj, chixelubi chupa ri ja o pa ri tinamit yey chipupa' can rulew c'o che ri iwakan. 15Ma pakatzij wi cambi'ij chiwe: Chupa ruk'ijol ri k'atbal tzij, más lic c'ax ri cape paquiwi ri tinamit na xquic'ul ta ri Utzilaj Tzij, chwa ri cape paquiwi ri e aj Sodoma y ri e aj Gomorra.#Gn. 19:24-25
Tak ri c'axc'obic capetic
16»Chitape': Ri'in quixintak bi pacha' ix bexex chiquixo'l utiw. Lic chichajij c'u iwib chi utz jela' pacha' ru'anic cuchajij rib ri cumatz, yey chi'ana pacha' ri palomax na jinta c'o cu'an che junok.
17»Lic chichajij c'u iwib chiquiwach ri winak, ma quixquic'am bi pa tak k'atbal tzij y caquijich' ipa pa tak sinagogas. 18Wuma ri'in, quixquic'am ne bi chiquiwach tak raj k'atal tzij y ri takanelab. Ruc' c'u ri' wa', utz quik'alajisaj nuwach ri'in chiquiwach rique y chiquiwach conoje tak ri tinamit che ruwachulew. 19Ec'uchiri' quixquiya chiquiwach, mubisoj ic'u'x sa' ri quibi'ij; ma echiri' copon ru'orayil re quixch'a'tic, e ri Dios caya'w lo ich'a'tem. 20Ma na ix ta ri quixch'a'tic, e ri Ruxlabixel Rikaw; e Rire cuya ich'a'tem.
21»E tak c'u ri ticawex quequiya ri catz-quichak' pa camic; ri c'o calc'o'al quequiya tak ri calc'o'al pa camic; ri calc'o'al queyactaj chiquij quichu-quikaw y quequiya pa camic. 22Tak ri winak lic tzel quixquil ri'ix xa ruma icojom ri nubi'; no'j china c'u ri cuchuk'ubej rib c'a chupa ri q'uisbal re, e ri' ri cacolobetajic. 23Echiri' lic quixternabex ruc' c'axc'obic pa juna tinamit, jix che jun chic. Ma pakatzij wi cambi'ij chiwe, c'amaja' ne quiq'uiso quixic'ow chupa ronoje tak ri tinamit re Israel, echiri' cac'un tanchi Ralaxel Chiquixo'l Ticawex.
24»Na jinta juna tijo'n más c'o uwach chwa rutijonel y na jinta ne juna aj chac más c'o uwach chwa ri rajaw. 25Juna tijo'n cubulok we xu'ana jela' pacha' rutijonel y juna aj chac cubulok we xu'ana pacha' ri rajaw. We cabi'x “Beelzebú” che ri quikaw rac'alab, ¿mac'uwari' ri cabi'x chique ri ralc'o'al?
Mixi'ij iwib chiquiwach ri winak
(Lc. 12:4-9)
26»Mixi'ij iwib chiquiwach ri winak. Ma copon ri k'ij echiri' janipa ri na k'alajisam taj, cak'alajisax na; yey janipa ri ewatalic, queta'maxic. 27E janipa ri cambi'ij ri'in xew chiwe ri'ix, chibi'ij ri'ix chiwachil; yey ri canweswa' ri'in chiwe, chixsiq'uin che ubi'xiquil pa tak be.
28»Mixi'ij iwib chiquiwach ri c'o paquik'ab quixquicamisaj, ma wa' xew che ri cuerpo caqui'an wi, no'j na jinta paquik'ab caquisach uwach ruc'aslem junok chwach ri Dios. E chixi'ij iwib chwach ri Jun c'o puk'ab quebuc'ak bi ri ticawex junam ruc' ri quicuerpos y ri canima', chi xibalba' re tijbal c'ax.
29»Iweta'am, ca'ib raltak co tz'iquin quec'ayix xa chwa jun ralco meyo. Na ruc' ta c'u ri', na catzak tane junok chique pulew we ri Kakaw na cuya ta luwar. 30Mac'uwari' ri'ix lic puk'ab ix c'o wi, ma xa ne chujujunal riwi' ajilam ruma Rire. 31E uwari'che, mixi'ij iwib; ma ri'ix más c'o iwach chiquiwach ri raltak co tz'iquin.
32»E junok cuk'alajisaj chiquiwach ri winak, cubi'ij: “In tijo'n re ri Jesús”; jec'uri'la' can'an ri'in che rire, cambi'ij chwach ri Nukaw c'o chila' chicaj: “Katzij, wa jun e nutijo'n” quincha'.
33»No'j c'u ri cubi'ij chiquiwach ri winak: “Ri'in na in ta tijo'n re ri Jesús.” Jec'uri'la' can'an ri'in che rire, cambi'ij chwach ri Nukaw c'o chila' chicaj: “Katzij, wa jun na nutijo'n taj” quincha'.
Ri jachbal quipa ri ticawex ruma ri Jesús
(Lc. 12:49-53; 14:26-27)
34»Mich'obo we ri nuc'unic che ruwachulew cuc'am lo utzil chomal. Na e ta ri', ma e cuc'am lo ch'a'oj chiquixo'l tak ri ticawex.#10:34 Tak ri ticawex quech'o'jin chiquiwach, ma ri na quec'uluw ta re ri Cristo queyactaj chiquij ri caquicoj rubi', caqui'an c'ax chique y laj ne quequicamisaj. 35Ruma c'u ri nuc'unic,
ri ticawex caquijek quech'o'jin chiquiwach
rala ruc' rukaw,
rali ruc' ruchu
y ralibatz ruc' ruchu-ralib.
36Ec'u ri' ri tzel quebilow re juna ticawex,
e mismo ri e c'o pa rocho. Mi. 7:6
37»China ri más lic e c'ax quebuna' ruchu-ukaw chinuwach ri'in, na takal ta che caterej chwij; jec'ula' china ri más lic e c'ax quebuna' ri ralc'o'al chinuwach ri'in, ri' na takal ta che caterej chwij.
38»China ri na caraj taj cutij c'ax ruma e nutijo'n,#10:38 Pa ri ch'a'tem griego cubi'ij “ri na ruc'a'am ta rucruz”. ri' na takal ta che caterej chwij. 39China ri cutij uk'ij lic quel chi utz ruc'aslem wara che ruwachulew, ri' e cujam ri c'aslemal chila' chicaj; no'j ri cuya ranima' ruc'aslem wuma ri'in, ri' e curik ri chomilaj uc'aslemal chwach ri Dios.
Ri rajil uc'axel tak ri chac
(Mr. 9:41)
40»China ri cac'uluw iwe ri'ix, in ri quinuc'ulu; yey china ri cac'uluw we ri'in, e cuc'ul ri Jun takayom lo we. 41China ri cac'uluw re juna k'alajisanel ruma e k'alajisay re rutzij ri Dios, ri rajil uc'axel cuc'ulu e jela' pacha' ri cuc'ul juna k'alajisanel. China ri cac'uluw re juna ticawex ruma jusuc' rubinic chwach ri Dios, ri rajil uc'axel cuc'ulu e jela' pacha' ri cuc'ul ri jusuc' ubinic usilabic chwach ri Dios. 42China c'u ri cusipaj tob xa juna tzima ya' joron che junok chique wa' wa ch'uti'k ruma e nutijo'n, pakatzij wi cambi'ij chiwe, ri' na cujam ta c'ana ri rajil uc'axel» xcha ri Jesús.

Currently Selected:

Mateo 10: acrT

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in